Veşnicul subiect al monitorizării video

Un grup de tineri se prezintă de bună voie la poliţie. Posibila lor motivaţie este teama iscată de publicarea unor fotografii şi filme suprinse de o cameră instalată în Berlin. În noaptea de Crăciun, tinerii ar fi incediat o persoană fără adăpost, într-o staţie de metrou din capitala federală.

Cu ajutorul imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, poliţia din Berlin i-a căutat pe făptaşi. Să fie acesta un argument în favoarea supravegherii video? Dezbaterea pe această temă se concentrează pe trei aspecte: clarificare, prevenire şi sentimentul de siguranţă în societate.

Imagini filmate de persoane private

În cazul incidentului de la metroul din Berlin, este probabil ca sistemul de supraveghere să fi contribuit la elucidarea cazului. După atentatul terorist din Piaţa de Crăciun din Berlin, tocmai astfel de imagini au lipsit. Pentru că în Breitscheidplatz nu este instalată nicio cameră. Poliţia nu a putut să evalueze filme sau fotografii şi a apelat la persoanele private, solicitându-le să pună la dispoziţia anchetatorilor imaginile suprinse în zonă în momentul incidentului.

"Este puţin absurd ca poliţia să solicite populaţiei să trimită imaginile înregistrate cu telefoanele mobile, refuzând însă instalarea unui sistem public de monitorizare video", a declarat pentru DW vice-preşedintele sindicatului poliţiştilor din Germania, Ernst Walter.

Un atentat terorist precum cel din Berlin nu putea fi împiedicat prin sistemul de supraveghere video, dar camerele ar fi putut ajuta la prinderea atentatorului.

În Germania, dezbaterile pe tema siguranţei sunt contra-balansate de protecţia datelor personale. Asociaţia Judecătorilor Germani avertizează asupra îngrădirii libertăţilor civile şi a încălcării drepturilor fundamentale ale omului prin instalarea camerelor de supraveghere.

Teroriştii își doresc publicitate

Criticii contestă eficienţa monitorizării video în combaterea infracţionalităţii. Însărcinata cu protecţia datelor personale, Maja Smoltczyk, a declarat pentru DPA că tocmai teroriştii şi cei care acţionează pe cont propriu, sub influenţa alcoolului şi a drogurilor, nu sunt deloc intimidaţi de camerele de supraveghere.

De multe ori teroriştii îşi doresc în mod explicit publicitate, pentru a da vizibilitate faptelor, susţine fostul însărcinat guvernamental cu protecţia datelor, Peter Schaar, într-un interviu acordat postului de radio Deutschlandfunk. Teroriştii mizează pe efectul imaginilor. Schaar se referă în mod concret la atentatele din 2005 de la Londra. S-a aflat că teroriştii s-au prezentat în mod conştient în faţa camerelor de filmat. "Pentru că sperau că aceste imagini - indiferent în ce formă - vor ajunge în presă şi vor amplifica efectele atentatului terorist", mai explică  Schaar.

Percepţia siguranţei

Potrivit unui sondaj de opinie actual, realizat de "Yugov", 60 la sută dintre germani se declară în favoarea extinderii sistemului de supraveghere video. Rămâne de clarificat în ce măsură acest sistem ar spori senzaţia de siguranţă în rândul cetăţenilor sau dacă efectele nu ar fi contrare aşteptărilor.

Recent, un alt incident petrecut într-o staţie de metrou berlinează a ajuns în atenţia opiniei publice: un bărbat a îmbrâncit-o cu piciorul pe o femeie care cobora treptele, aceasta fracturând-şi mâna în urma căzăturii. Poliţia a decis să facă publice imaginile cu scena brutală. În acest fel, filmele pot crea teamă. O persoană care a văzut înregistrarea va fi multă vreme urmărită de imagini, atunci când, spre exemplu, se află în respectiva staţie de metrou. 

Fostul responsabil guvernamental de protecţia datelor Schaar se referă la disonibilitatea oamenilor de a renunţa la drepturi şi libertăţi fundamentale, imediat după comiterea unor atentate, în favoarea siguranţei. Această poziţie este însă riscantă, în opinia lui Peter Schaar, care conchide că:  "mai multe camere video nu înseamnă automat mai multă siguranţă".

Autori: Chase Jefferson / Alina Kühnel