Vaticanul pe drumul autoizolării?

Frankfurter Allgemeine Zeitung găseşte totuşi spaţiu spre a semnala tranşarea, în favoarea României, a conflictului privind platoul continental din proximitatea Insulei Şerpilor, luată de Stalin cu japca şi anexată Uniunii Sovietice în urma celui de-al doilea război mondial. Judecătorii de la Haga, relevă ziarul, au dat dreptate argumentaţiei româneşti, potrivit căreia Insula nu este decât o stâncă nelocuibilă, întrucât nu dispune de rezerve de apă proprii. In consecinţă „cursul frontierei româno-ucrainene a fost fixată astfel, încât România să controleze aproape 80 la sută” din zona bogată în hidrocarburi, afirmă ziarul. Insula, care aparţine actualmente Ucrainei, fusese atribuită României la Conferinţa de la Berlin din 1878.

În ce priveşte iniţiativa cancelarului german, de a-i cere Papei în mod public să adopte o poziţie cât mai clară de condamnare a oricărui soi de negaţionism, analiştii constată că recomandarea Angelăi Merkel n-a rămas neauzită la Sfântul Scaun. La doar o zi după apelul şefei executivului de la Berlin Vaticanul i-a cerut proaspăt reintegratului Williamson, unul din clericii până recent excomunicaţi ai societăţii Pius al X-lea, să-şi denunţe propriile declaraţii de negare a Holocaustului. Williamson contestase existenţa camerelor de gazare din lagărele de concentrare hitleriste şi asasinarea de către nazişti a milioane de evrei europeni.

A obţinut deci Merkel ce-a vrut? Unele cercuri conservatoare o critică. Frankfurter Allgemeine Zeitung de pildă consideră că papa nu ar fi trebuit tras de urechi întrucât s-ar fie exprimat „clar şi în repetate rânduri împotriva oricărei minimalizări a exterminării evreilor europeni” şi n-ar fi avut ca atare „nevoie de meditaţii în acest domeniu din partea cancelarului”. În termeni similari atacă problema şi-un comentator al ziarului Die Welt, în opinia căruia Merkel s-ar fi făcut vinovată de „trufie” şi lipsă de diplomaţie, păcate ce-ar putea fi sancţionate de unii credincioşi catolici.

Dar majoritatea observatorilor germani continuă să-i dea dreptate cancelarului şi să scoată în evidenţă erorile fatale comise la Vatican. Ostsee-Zeitung bunăoară consideră intervenţia cancelarului drept „inevitabilă” şi acuză „înţelegerea tardivă”, de către Vatican, a caracterului exploziv al dosarului Williamson. Or, „un stat de drept are datoria de a-i pune la punct pe fanatici”, scrie în concluzie cotidianul din Rostock.

La fel judecă situaţia şi Berliner Zeitung, care deplânge declaraţiile mult prea „lapidare ale Papei şi nonşalanţa, manifestată multă vreme de suveranul pontif”, în reacţie la scandalul reprimirii în Biserică a lefebvriştilor. „Nici apelul lansat mai nou lui Williamson, de a-şi retrage declaraţiile negaţioniste nu e suficient. Benedict al XVI_lea trebuie să revoce revocarea excomunicării lui”, mai relevă ziarul din capitala Germaniei.

Passauer Neue Presse crede totuşi că Vaticanul ar fi descoperit o ieşire din dilemă, „cerându-i nu doar episcopului britanic, ci şi colegilor săi din aşa-zisul grup al tradiţionaliştilor lui Lefebvre, să-şi asume deciziile Conciliului Vatican II sau să rămână în afara Bisericii”.

Dar reabilitarea lor parţială determină ziarul Lausitzer Rundschau să evidenţieze consecinţele cu totul regretabile ale „reorientării spre autoritarism a Bisericii catolice, ale izolării şi despărţirii ei de spiritul deschis spre lume şi înclinat spre dialog al Consiliului Vatican II”.