Vasalitatea şi revoluţiile oranj | Revista Presei | DW | 03.03.2005
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Vasalitatea şi revoluţiile oranj

Cum se manifestă antiamericanismul? Dar despoţii arabi în faţa revoluţiei libaneze? Şi va avea loc şi în Moldova o revoluţie oranj?

Ofensiva pentru libertate a preşedintelui Bush începe să dea roade, poate chiar şi în Liban. Dar în Republica Moldova?

Ofensiva pentru libertate a preşedintelui Bush începe să dea roade, poate chiar şi în Liban. Dar în Republica Moldova?

Antiamericanismul cel mai primitiv, o boală de genul celei care a contaminat mulţi şi în România după moartea într-un accident rutier a lui Teo Peter, o maladie care face ravagii printre adversarii lui Traian Băsescu, întunecă şi unele minţi occidentale, chiar dintre cele mai prestigioase. In cotidianul berlinez Die Welt reputatul istoric Michael Stuermer ia peste picior recenta ieşire oarecum "confuză" a fostului cancelar social-democrat Helmuth Schmidt, care i-a dăscălit recent pe germani, cerându-le să înceteze să mai fie vasalii americanilor. ”Când printre germani e vorba de America, unora, chiar dintre cei dotaţi cu un intelect mai matur, le dispare, odată cu simţul măsurii în politica internaţională şi claritatea limbajului”, regretă, textual, autorul. El evocă în context criza rachetelor din epoca războiului rece şi dependenţa de garanţiile de securitate ale SUA a Germaniei conduse de Helmut Schmidt la începutul anilor 80.

In răstimp editorialiştii abordează pe larg situaţia din Orientul Mijlociu. Neue Zuercher Zeitung semnalează uciderea în Irak a unui judecător implicat în procesul intentat lui Saddam Hussein, arestarea multor persoane după sângerosul atentat de la Hilla, şi controversele iscate de forţa gherilei din ţară, a cărei insurgenţă, potrivit surselor militare americane, s-ar fi atenuat. Nu se cunoaşte numărul exact al rebelilor şi teroriştilor dar, conform comandantului american Abizeid, succesul alegerilor din ianuarie le-a redus rândurile şi, judecând după natura atentatelor din această ţară, doar circa 3.500 de insurgenţi participă la atacuri. In fine, conform militarilor americani, armata a infiltrat reţeaua Al Kaida şi a reuşit să captureze o serie de colaboratori ai lui Zarkawi.

Ce este în realitate vasalitatea aflăm din alt cortidian. Salzburger Nachrichten relevă intrarea Siriei în defensivă. Citim în ziar: "Mişcările politice postseismice din Liban demonstrează că în această ţară s-au petrecut evenimente fără precedent. Pentru prima dată în istoria lumii arabe, mase de oameni demonstrând paşnic au obligat un guvern să demisioneze. Imaginile răscoalei populare din Beirut au ajuns graţie micilor ecrane în casele milioanelor de oameni din regiune. In epoca sateliţilor de televiziune puterea absolută a tiranilor asupra massmediei este de domeniul trecutului. Motiv pentru care revoluţia din ţara cedrilor i-ar putea încuraja pe alţii să declanşeze revoluţii similare, făcându-i pe despoţii arabi să tremure".

Potrivit ziarului din Salzburg, "această evoluţie plasează regimul sirian cu spatele la zid. Patronii din Damasc ai Libanului nu mai sunt doriţi de libanezi. Respingând tutela şi vasalitatea, libanezii cer retragerea ocupanţilor sirieni".

Politiken din Copenhaga aprobă necesitatea retragerii siriene, dar cere şi altor puteri să nu se mai amestece în treburile libaneze. In context cotidianul îi aruncă în aceiaşi oală pe "iranieni, saudiţi, americani, israelieni şi palestinieni", solicitându-le tuturor să renunţe la tentaţia "de a umple vidul de putere creat prin demisia guvernului prosirian spre a manipula eventual ţara".

De conflictul israeliano-palestinian se ocupă Financial Times. Ziarul de stânga londonez revendică susţinerea de către Comunitatea Internaţională a creării unui stat palestinian. Deşi admite că negocierile finale trebuie să fie purtate de taberele beligerante, deci de israelini şi palestinieni, cotidianul nu se poate abţine să ofere şi o soluţie gata făcută a conflictului, fără să ţină seama de realităţile create pe teren în deceniile din urmă.

In răstimp săptămânalul german Die Zeit abordează alegerile basarabene de duminică sub titlul speranţe în oranj pal. Opoziţia, scrie publicaţia hamburgheză, luptă pentru o revoluţie de tipul celei ucrainiene, iar comuniştii se cramponează cu toate forţele de putere. Die Zeit face o amplă analiză a situaţiei economico-sociale din Republica Moldova, relevând nu doar sărăcia fostului grânar al regiunii, ci şi faptul că principalul său articol de export au devenit oamenii. Un milion din 4, cât numără populaţia Republicii, se spetesc pentru lefuri de mizerie pe şantierele Rusiei, Italiei sau Portugaliei, ori suferă în bordelurile balcanice. Culoarea oranj a pus stăpânire pe cartierul general al opoziţiei creştin-democrate conduse de Iurie Roşca, scrie reporterul săptmânalului german. Potrivit lui, "starea de spirit prerevoluţionară se desoebeşte totuşi de a Ucrainei, dat fiind că alegerile nu vor determina orientarea între est şi vest a ţării, întrucât comuniştii lui Voronin au început să propovăduiască până şi ei integrarea europeană". Şi potenţialul nemulţumiţilor e mai redus decât în Ucraina, crede reporterul hamburghez, întrucât pensionarilor şi sătenilor li s-au plătit punctual alocaţiile de mizerie, iar moldovenii mai dinamici şi mai educaţi au părăsit ţara. Din articol reiese că şansele actualei conduceri de la Chişinău au sporit şi din cauza "lipsei de unitate a opoziţiei" precum şi din pricina controlului sever exercitat de regimul Voronin "asupra televiziunii publice, de emisiunile căreia depinde informarea a 70 la sută din cetăţeni".

In schimb, împotriva lui Voronin ar putea funcţiona "campania lui antirusească, de natură să aducă voturi micilor formaţiuni de extremă stânga. La ananghie a ajuns liderul comunist şi în urma criticilor americană şi europeană la adresa absenţei democraţiei din Republica Moldova, preşedintele Bush calificând scrutinul drept şansă pentru o nouă revoluţie esteuropeană". In fine, avertizează corespondentul din Chisinău al săptămânalului Die Zeit, "în cazul în care comuniştii, cuprinşi de panică, vor trece la manipularea masivă a votului, iar observatorii străini îşi vor pronunţa verdictul negativ, opoziţia ar putea mobiliza mase atât de mari de oameni încât în faţa lor poliţia să fie neputincioasă".

Şi pentru că am început prin a-i menţiona pe americani să încheiem cu ei. Neue Zuercher Zeitung semnalează decizia Curţii Supreme a Statelor Uniter de a revoca sentinţa capitală pentru criminali minori. Cotidianul parizian Le Monde salută hotărârea estimând că s-ar înregistra în SUA o tendinţă contrară pedepsei cu moartea.

  • Data 03.03.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink https://p.dw.com/p/B15y
  • Data 03.03.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink https://p.dw.com/p/B15y