Vara protestelor | Global | DW | 15.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa mea

Vara protestelor

În Europa de Sud-Est şi în SUA oamenii demonstrează pentru democraţie şi statul de drept. În Germania, adversarii "Dictaturii Covid" visează la imperiul de altă dată.

Deutschland Protest gegen Corona-Maßnahmen Berlin

"Corona-rebeli" flutură steagul imperial german în faţa Reichstag-ului din Berlin (29.08.2020)

Toamna este din multe puncte de vedere un bilanţ al verii. Nu este valabil doar pentru perioada recoltei, cu care marea majoritate a populaţiei nu mai are nicio legătură de multă vreme. Este valabil şi pentru starea societăţii. În vara anului 2020, marea politică a avut vacanţă, la fel precum copiii de vârstă şcolară. Dar societăţile europene nu au avut nicio pauză în această primă vară a pandemiei de coronavirus. A fost o vară a protestelor.

Protestele cele mai îndârjite au loc în Bulgaria. Acolo oamenii ies în stradă deja de trei luni. Protestele au fost provocate de o serie de scandaluri politice, care par în continuare groteşti pentru orice observator german: mai întâi, un fost ministru al Justiţiei a acostat cu o barcă gonflabilă pe o plajă a Mării Negre, care ar trebui să fie accesibilă, potrivit legii, oricărui cetăţean. Dar câţiva bodyguarzi lipsiţi de umor l-au aruncat pe fostul demnitar în mare. După cum a reieşit ulterior, bodyguarzii se aflau în slujba statului, dar păzeau proprietatea privată a unui fost politician.

Apoi au apărut fotografii din reşedinţa premierului Boiko Borisov. În imagini se puteau vedea o armă de foc încărcată şi sticle de whisky pe patul premierului, sertare pline cu lingouri de aur şi teancuri de bancnote de 500 de euro.

Proteste la Sofia, septembrie 2020

Proteste la Sofia, septembrie 2020

Săptămânile ulterioare s-au consumat alte acte ale tragicomediei: un procuror general a ordonat (ilegal) percheziţionarea biroului preşedintelui, apoi au apărut în spaţiul public fragmente din convorbiri telefonice ale preşedintelui, mai întâi, ulterior ale premierului, pline de injurii. În plus, procurorul general a anunţat că întreaga mişcare de protest este cumpărată de un oligarh, fugit în străinătate. Drept dovadă, pe pagina de internet a Parchetului au fost publicate convorbiri telefonice interceptate de serviciul secret bulgar.

Proteste împotriva politicii autoritare

Această listă a absurdităţilor politice, care au provocat protestele de durată, ar putea continua. De aceea, demonstranţii din Bulgaria cer demisia guvernului şi procurorului general, încetarea corupţiei şi o nouă orientare morală a clasei politice. Iar bulgarii nu sunt nici pe departe singurii care au formulat astfel de revendicări pe parcursul verii trecute.

Proteste în faţa Parlamentului din Belgrad, iulie 2020

Proteste în faţa Parlamentului din Belgrad, iulie 2020

În Serbia s-au înregistrat în repetate rânduri proteste de masă de la izbucnirea pandemiei de coronavirus. Pe de-o parte, protestele au fost îndreptate împotriva politicii incoerente a guvernului de la Belgrad. Înaintea alegerilor parlamentare, executivul glumea încă pe seama pandemiei, dar imediat după aceea, ţara a fost supusă unui sever lockdown.

Un amestec exploziv

În adâncul mişcării de protest zace însă şi ireconciliabila scindare a societăţii, care a determinat opoziţia să boicoteze scrutinul parlamentar din iunie. Stilul autoritar de a face politică, tensiunile din politica externă şi internă plus Covid-19 au compus şi compun în Serbia un amestec exploziv periculos până astăzi.

În învecinatul Muntenegru peisajul este asemănător. De la alegerile de la finele lunii august, demonstraţiile şi contra-demonstraţiile se ţin lanţ. Preşedintele Milo Djukanovici, care de 30 de ani este când preşedinte când premier, s-a trezit pentru întâia oară, după 1990, fără majoritate parlamentară. Simpatizanţii şi adversarii săi protestează în stradă, şi dintr-o dată nimic nu mai e sigur. În joc e totul. Şi orientarea pro-occidentală a ţării, şi influenţa sârbească şi rusească, şi conflictul cu ierarhiile bisericeşti, şi combaterea corupţiei. Nu e tocmai puţin pentru o ţară cu numai o jumătate de milion de locuitori.

Împotriva rasismului

Black Lives Matter

"Black Lives Matter" stă înscris pe acest drapel al SUA, în semn de protest contra rasismului

Şi în SUA societatea este în fierbere. Acolo amplele proteste împotriva rasismului au împins în plan secund până şi pandemia de coronavirus. În repetate rânduri, tineri afro-americani au murit cu ocazia unor intervenţii ale poliţiei. În reacţie au avut loc demonstraţii din Minneapolis, Cleveland, New York, Portland, Milwaukee şi până la Louisville. Şi forţele de ordine şi protestatarii s-au dedat la acte de violenţă; au fost instituite interdicţii de a mai ieşi din casă după o anumită oră; au fost date jos de pe soclu statui şi întregi unităţi de poliţie au fost desfiinţate. Au fost de asemenea suspendate evenimente sportive. Nu din pricină de Covid ci fiindcă unii jucători şi funcţionari sportivi s-au alăturat protestelor.

Societatea americană este profund divizată pe orice temă politică, fie că e vorba de climă, sănătate, politică externă, proteste violente, rasism. Totul se învârte în jurul întrebării cum ar trebui să fie America şi în jurul rasismului, păcatul originar american. Nici măcar infectarea cu coronavirus a preşedintelui Trump nu a putut distrage atenţia de la fierberea care a cuprins SUA înaintea controversatelor alegeri prezidenţiale din noiembrie.

Adepţi ai teoriei conspiraţiei pe treptele Reichstag-ului

Şi ce s-a întâmplat în Germania în vara protestelor? Cea mai mare mişcare de protest este în 2020 cea a "adversarilor Covid". La o demonstraţie desfăşurată la Berlin, în apropierea Porţii Brandenburg, organizatorii au numărat un milion de participanţi, poliţia numai 25.000. Potrivit aparenţelor, cetăţenii realmente îngrijoraţi de ce se întâmplă sunt doar o minoritate între tot felul de "iluminaţi" ezoteric, adepţi ai teoriei conspiraţiei, antisemiţi şi extremişti de dreapta. Tristul punct culminant a fost atins pe 29 august, când mai bine de 1000 de auto-numiţi "corona-rebeli" au luat cu asalt treptele Reichstag-ului, fluturând steagul imperial german în culorile roş-alb-negru.

Proteste în faţa Reichstag-ului din Berlin (29.08.2020)

Proteste în faţa Reichstag-ului din Berlin (29.08.2020)

Un simbol al autoritarismului pe treptele democraţiei parlamentare. Imperiul german pare să fie în ochii majorităţii protestatarilor un leac împotriva unei presupuse "corona-dictaturi". Această "dictatură" se văzuse anterior nevoită să cedeze şi să permită demonstraţia, după ce interdicţia iniţială a fost anulată prin hotărâre judecătorească. Pentru adepţii acestei mişcări de protest s-a găsit deja o etichetare politică: ei sunt "Covidioţi".

Lumea e dată peste cap

Corupţie, autocraţie şi rasism sunt temele protestelor din Bulgaria, Serbia, Muntenegru sau SUA. Democraţie, stat de drept, libertate şi egalitate de şanse sunt revendicările. În schimb, în Germania, nostalgici ai vremurilor apuse, extremişti de dreapta, antisemiţi, adepţi ai lui QAnon şi alţi conspiraţionişti, saturaţi prin credite de stat şi muncă în regim Kurzarbeit, ies pe stradă împotriva democraţiei, fluturând drapelul imperial.

În 2020 lumea e dată peste cap. Pandemia de coronavirus i-a schimbat pe toţi, a schimbat totul. Poate pentru totdeauna. Că acest stres, această nesiguranţă, această criză economică vor culmina în nemulţumiri politice şi în proteste nu e surprinzător. Dar cine ar fi putut bănui că protestatarii din Germania, una din cele mai stabile ţări din Europa (şi poate din întreaga lume) şi nu protestatarii din Balcanii atât de încercaţi în decursul istoriei, vor ţine morţiş să-şi pună pe cap un coif de aluminiu, emblematic pentru adepţii teoriei conspiraţiei? Vara protestelor în Bulgaria, Serbia sau SUA cunoaşte mulţi eroi, multe victime, efigii ale adversarilor şi speranţa într-un viitor democratic. În Germania cunoaşte covidioţia.