Vaccinarea, între vulnerabili şi esenţiali
28 ianuarie 2021
E lăudabil că autorităţile au ca ţintă să vaccineze cât mai mulţi oameni, dar cum vaccinul e în cantitate limitată, heirupismul a dus la situaţia în care tocmai cei vulnerabili au acces îngreunat la programare, în vreme ce primii veniţi şi serviţi sunt cu precădere din zona instituțională și birocratică, spune Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.
În plus, felul deficitar în care s-a comunicat adâncește relația defectuoasă dintre cetățean și stat, cu unele dintre cele mai negative ingrediente ale sale: lipsa de încredere, lipsa de echitate, lipsa de moralitate, resentimentele, spiritul de castă, privilegiile și frica, frica de a nu fi protejat de statul căruia îi plătești taxe.
Oana Marinescu, mai întâi aveam un număr mare de persoane care se opuneau vaccinării, acum avem un număr mare de persoane care vor să se vaccineze şi nu mai au loc. Ce e în neregulă în acest tablou?
De fapt, cele două categorii de persoane despre care vorbiți coexistă în tabloul pandemic de la bun început: unii nu vor să se vaccineze și alții vor să se vaccineze.
De-a lungul timpului, este posibil să varieze procentele între cele două categorii, mai ales că există o zonă tampon, în care sunt persoane care ar fi dispuse să se vaccineze, în anumite condiții.
Din păcate, numărul celor care și pot să se vaccineze în actuala etapă este cu mult mai mic decât al celor care vor să o facă. Abia de aici apar lucrurile în neregulă. Desigur, știam cu toții că nu vor fi suficiente vaccinuri, de la bun început, pentru toți doritorii. Problema este alta și este complexă: ea provine din felul în care autoritățile române au organizat și comunicat procesul de vaccinare. Din cum văd eu lucrurile, din afară, această problemă poate fi explicată pe mai multe planuri:
Organizarea campaniei de vaccinare a fost demarată foarte târziu, deși se știa de multă vreme faptul că vaccinurile ar urma să fie disponibile în decembrie-ianuarie 2021.
Un articol din Libertatea spune că prima întâlnire dintre Comitetul pentru vaccinare și STS, pentru organizarea platformei, a avut loc abia pe 7 decembrie; platforma a fost făcută în aproximativ 7 zile, iar Comitetul a avut nevoie de 11 zile ca să trimită către STS lista cu categoriile de persoane care trebuie să apară pe platformă.
Pe 28 decembrie a început programarea pentru vaccinare. Aceste date arată, de fapt, că statul român a acționat heirupist.
Nu este prima dată când face asta și, din păcate, nici ultima dată. În aceste condiții, cu toate sincopele acestei platforme, faptul că a fost construită atât de repede și, cu toate deficiențele de funcționare și update-urile care o blochează temporar, este o performanță. Dar această performanță tehnică punctuală nu compensează decât parțial lipsa de planificare strategică și de anticipare.
Pandemia ne-a luat prin surprindere, dar informația privind apariția vaccinului, demersurile UE pentru contractarea și alocarea de doze către țările membre, etapele de livrare a dozelor, condițiile de livrare și de păstrare, regulile de administrare, modelările și recomandările la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății și al Uniunii Europene privind prioritizarea categoriilor sociale pentru vaccinare și a activităților de comunicare și educare – sunt informații care au apărut pe parcurs și existau din timp.
Doar că, din ce reușim să întrevedem în zona administrativă, putem presupune că la noi nu a procesat nimeni din timp aceste informații, pentru a anticipa și pentru a dezvolta partea de planificare strategică a vaccinării și a comunicării pentru vaccinare. Implicit, platforma a fost făcută pe repede înainte, organizarea centrelor de vaccinare și comunicarea – la fel.
Vânătoarea de vaccin. Cum a ajuns Bolintin-Vale atât de căutat de bucureșteni?
Al doilea nivel al problemei vine din felul în care a fost gândit un element cheie din etapa de planificare: prioritizarea vaccinării.
Din ce am citit eu în documentele lor publice, înțeleg că atât OMS, cât și UE recomandă ca, în condițiile în care există prea puține doze de vaccin și o capacitate logistică redusă, categoriile sociale care să fie prioritizate sunt lucrătorii din domeniul medical și categoriile vulnerabile (seniori peste 65, bolnavi cronici, cu prioritate cei cu suferințe care cresc riscul de complicații și deces în caz de COVID-19, bătrânii și asistenții din centrele pentru bătrâni).
Puteţi citi interviul integral AICI.