Va trebui de acum înainte să ne tot vaccinăm? | Global | DW | 20.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Coronavirus

Va trebui de acum înainte să ne tot vaccinăm?

Anticorpii se reduc după imunizarea de bază. De aceea este nevoie de un nou vaccin după o jumătate de an. Dar poate că lucrurile nu vor continua astfel la nesfârşit în cazul în care celulele T ne vor sări în ajutor. 

Vaccinurile booster sunt necesare fiindcă numărul anticorpilor din sângele nostru scade cu timpul. În cazul vaccinurilor mRNA, aceasta se întâmplă de regulă la aproximativ şase luni de la imunizarea de bază contra COVID-19. 

În cazul altor vaccinuri, cum ar fi cel produs de Johnson & Johnson, care asigură imunizarea de bază printr-o singură doză, Comisia Permanentă de Vaccinare din Germania (Stiko), recomandă rapelul chiar mai devreme. 

Tot aşa la nesfârşit? Va trebui să ne obişnuim cu cândul că vom avea nevoie pe viitor de un rapel la fiecare şase luni sau în fiecare toamnă, ca în cazul gripei sezoniere? 

Medicii nu pot răspunde încă la această întrebare, fiindcă nu dispun de experienţa necesară. 

Mai multe aspecte joacă un rol aici: probabil că vaccinurile anti-coronavirus trebuie adaptate pe viitor unor noi variante ale virusului, aşa cum se întâmplă deja cu vaccinurile împotriva gripei sezoniere. Deja de pe acum numeroase vaccinuri împotriva coronavirusului se află în faza de elaborare şi se ţine seama, de exemplu, de anumite mutaţii ale variantei Delta. 

Devine SARS-CoV-2 endemic?

Pe lângă aceasta, un rol decisiv îl joacă evoluţia pandemiei. Nu este clar dacă pandemia va lua sfârşit după valul patru sau valul cinci sau dacă COVID-19, cu variantele sale, va deveni endemic, adică îşi va reface periodic apariţia în anumite regiuni, vreme de decenii. 

Strâns legată de acest aspect este şi chestiunea imunităţii de turmă. Va fi ea atinsă curând? Va fi ea asigurată prin vaccinări sau printr-o răspândire masivă involuntară a molimii, aşa cum se pare că e cazul în arii extinse ale Africii? Aşa ceva s-ar putea întâmpla şi în Europa, dat fiind că incidenţa creşte vertiginos şi pe bătrânul continent. 

Pe lângă anticorpi, să nu uităm de celulele T!

În ceea ce priveşte imunitatea noastră, nu trebuie să avem în vedere doar anticorpii. Aceasta este concluzia unui studiu încă neomologat, publicat pe 10 noiembrie de o echipă de cercetători din Marea Britanie şi Singapore în revista de specialitate Nature.

Cercetătorii au găsit angajaţi ai sistemului de sănătate care s-au expus unui risc înalt de contaminare cu SARS-CoV-2, dar care în toate acele luni ale pandemiei nu s-au îmbolnăvit vizibil de COVID-19 şi nici nu au avut vreun test PCR pozitiv. Nici în urma unui test serologic de anticorpi nu s-a găsit nimic ieşit din comun la cei 58 de angajaţi. 

Unii îngrijitori au un sistem imunitar neobişnuit de puternic.

Unii îngrijitori au demonstrat un sistem imunitar neobişnuit de puternic.

În context, cercetătorii au constatat că aceştia au mai multe aşa-numite celule cu memorie T faţă de un alt grup de comparaţie, mult mai puţin expus riscului de contaminare prin munca desfăşurată. 

Aceste celule T sunt îndreptate în special împotriva aşa-numitului complex de replicare-transcripţie (RTC), care este în cele din urmă responsabil pentru înmulţirea virusului. 

Concomitent, la cele 58 de persoane s-a găsit o cantitate sporită a proteinei IFI27, ceea ce indică o infectare foarte timpurie cu SARS-CoV-2. Cercetătorii au tras de aici concluzia că ei toţi ar fi trecut printr-o infectare întreruptă cu coronavirus. 

Este posibil ca celulele T să fi întrerupt această infectare. Dar rămâne neclar de unde au avut cei 58 de lucrători din sistemul medical imunitatea lor prin celule T nefiresc de puternică. Poate că a apărut în urma unei infectări anterioare, cu un alt coronavirus, poate cu un virus de răceală?

Vom atinge imunitatea de turmă? 

O posibilă concluzie este că expunerea repetată la coronaviruşi, de exemplu în cazul în care SARS-CoV-2 va deveni cu adevărat endemic iar noi vom tot avea contact cu acest virus în cantităţi reduse, va face să avem un sistem imunitar mai eficient. Cu ajutorul anticorpilor, dar şi al celulelor T. Ne-am apropia astfel mult de imunitatea de turmă.

Autorii studiului atrag însă atenţia ca oamenii să nu devină neatenţi ca urmare a acestei descoperiri. Nimeni nu trebuie să se creadă în siguranţă sau să se considere imun la SARS-CoV-2, fiindcă riscul să nu fie imun ar putea fi foarte ridicat. 

Rămâne întrebarea dacă vom avea nevoie de un rapel la vaccin şi toamna viitoare. Dar răspunsul nu-l vom putea afla decât atunci!