Va protesta în curând jumătate din Europa? | Europa | DW | 18.12.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Va protesta în curând jumătate din Europa?

În Ungaria oamenii protestează faţă de o lege a muncii, în Albania, împotriva taxelor mari de studiu, în Serbia, împotriva violenței din partea statului. Și în Germania au avut loc prime proteste ale ”Vestelor galbene”.

Dacă vezi numai fotografiile, ai putea crede că marea de lumini de la Budapesta este un spectacol de Advent. Dar oamenii, care s-au adunat sâmbătă seara în capitala Ungariei, nu țin în mâini lumânări, ci telefoane mobile, iar mesajul lor nu este unul religios, ci politic. Ei cer premierului Viktor Orban să retragă o lege, prin care angajatorii au dreptul să ceară angajaților să lucreze până la 400 de ore suplimentare pe an. De când s-a votat legea în Parlament, miercurea trecută, tot mai mulți oameni protestează față de așa-zisa ”lege a sclaviei”. Au existat și incidente violente. Duminică, protestele au fost la început pașnice, după care Poliția a recurs din nou la gaze lacrimogene.

Cu 10.000, poate chiar 15.000 de participanți, acestea au fost cele mai mari proteste din întreaga perioadă a mandatului lui Viktor Orban. O mișcare asemănătoare a fost organizată de ”Vestele galbene” în Franța. Se încălzește oare clima pe străzile Europei? 

Proteste la Budapesta împotriva ”legii sclaviei” (Reuters/B. Szabo)

Proteste la Budapesta împotriva ”legii sclaviei”

Și în capitala Serbiei, la Belgrad, mii de oameni au ieșit în stradă la sfârșitul săptămânii trecute. Motivul protestelor actuale a fost un atac fizic brutal asupra liderului partidului stângii, Borko Stefanovic. Acesta a fost bătut la sfârșitul lui noiembrie cu o rangă de fier de câțiva bărbați îmbrăcați in cămăși negre, în orașul Krusevac. Președintele Vucic a condamnat atacul, iar atacatorii au fost prinși. Dar opoziția îl face totuși răspunzător pe Vucic pentru violența din țară. 

Albania: mai mult decât taxe mari pentru studiu

În Albania, studenții protestează de la începutul lunii față de taxele mari de studiu. La universitățile de stat, taxele se ridică între 160 şi  2560 euro. Salariul mediu în Albania este de aproximativ 350 euro. 

Demonstranții din capitala Tirana și din alte orașe sunt nemulțumiți de guvernarea premierului Edi Rama la modul general. Aceştia protestează față de sărăcia din Albania și față de prețurile mari la benzină. 

Proteste împotriva guvernului la Belgrad (Reuters/M. Djuirca)

Proteste împotriva guvernului la Belgrad

Franța: ce se întâmplă mai departe cu ”Vestele galbene”?

Proteste în stradă împotriva prețurilor ridicate la benzină: așa au început să se facă auzite ”Vestele galbene” în Franța. După concesiile făcute de președintele Macron și după atentatul din Strasbourg, lucrurile s-au mai liniștit. Programul imediat de miliarde, care prevede, printre altele, creşterea salariului minim cu 100 de euro, creează dificultăți bugetului francez. Franța ar putea avea în 2019 datorii mai mari decât prevede Pactul de Stabilitate din zona euro. 

”Vestele galbene” și-au atins țelul de a pune frână unei taxe pe mediu pentru combustibilul fosil. Cu toate acestea, mișcarea a căpătat o dinamică uriașă, crescând în diverse direcții politice. Această creștere bruscă ar putea dăuna mișcării, dacă țelurile protestatarilor sunt prea diferite pentru a putea construi o agendă comună. 

Europa unită în proteste? 

”S-ar putea crede că această mișcare a "Vestelor galbene" se poate răspândi foarte rapid, pentru că fiecare are în mașină așa ceva”, a apreciat, cu o săptămână şi jumătate în urmă, experta în materie de proteste, Prof. Sabrina Zajak, într-un interviu DW. ”La aceasta se adaugă faptul că există atâtea nemulțumiri în multe state europene”. 

”Vestele galbene” la Marsilia (picture-alliance/dpa/C. Paris)

”Vestele galbene” la Marsilia

Deocamdată are dreptate cu presupunerea că protestele nu se extind razant. După câteva prezențe modeste ale "Vestelor galbene" în Belgia și în Olanda, mișcarea ”Aufstehen” (”Ridicați-vă”) a Sahrei Wagenknecht (Partidul Stângii), a organizat un asemenea protest la München. În a treia metropolă a Germaniei ca mărime, s-au adunat numai 100 de persoane.

S-a adeverit, așadar, ceea ce prevestea Zajak: ”Protestul din Franța este specific pentru contextul țării”. Și protestele din Europa de Est se îndreaptă în mod special împotriva guvernelor repective. ”Un val de proteste la nivel european ar fi posibil numai dacă în joc s-ar afla subiecte de interes comun, dacă existența profesională este pusă în pericol - de exemplu la pescari, viticultori sau agricultori”, a explicat sociologul Dieter Rucht pentru postul ZDF. ”Ceea ce se poate observa în Europa este însă o permanentă neliniște”. În timp ce politica socială sau a muncii sunt subiecte naționale, încălzirea globală nu se oprește la frontiere. 

Există cel puțin o restrânsă mișcare, care se extinde la nivel european. ”Greva elevilor pentru climă” era în vară acțiunea unei singure eleve de 15 ani din Suedia, Greta Thunberg. De la discursul său la Conferința ONU pentru Schimbările Climatice de la Katovice, i se alătură tot mai mulți elevi din alte state UE. Vinerea trecută, sute sau chiar mii de elevi au participat la proteste la Berlin, Hamburg, München, Köln, Kiel, Göttingen și alte orașe germane.