″Va fi mai rau inainte de a fi mai bine″ | Global | DW | 23.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

"Va fi mai rau inainte de a fi mai bine"

O epidemie virala functioneaza ca un ceas si poate fi deci calculata. Matematicianul Stefan Flasche explica intr-un interviu acordat DW ce se stie pana acum despre raspandirea coronavirusului.

DW: Domnule Flasche, faceti deja de doua luni cercetari in cadrul London School of Hygiene and Tropical Medicine legate de coronavirus. Ce ati aflat pana acum?

Stefan Flasche: Analizam raspandirea si caracteristicile COVID-19 precum si rata mortalitatii. Raspandirea virusului pe nava de croaziera din Japonia...

… nava "Diamond Princess", care s-a aflat in februarie in carantina la Yokohama pentru doua saptamani …

… ne-a ajutat sa intelegem mai bine virusul, fiindca toti au fost testati acolo intr-un spatiu restrans. Se pare ca rata mortalitatii, impartita pe toate categoriile de varsta, este de unu la suta. Dar asta depinde foarte mult de varsta. Cu cat e varsta mai inaintata, cu atat riscul devine mai mare. Riscul creste incepand cu 50 de ani, dar mai ales incepand cu 60.

Ce inseamna cifra de reproducere "R", despre care s-a vorbit atat de mult in ultimele zile?

Cu ajutorul acestei cifre putem estima cat de multi oameni poate infecta o persoana infectata deja intr-un grup neprotejat de populatie. Daca acest numar este mai mare de unu, atunci cel infectat poate infecta mai mult de o persoana. In cazul coronavirusului, cifrele cam oscileaza. La inceput s-a demonstrat ca o persoana infectata poate infecta alte doua pana la 2,5 persoane.

De ce este atat de greu de constatat cate cazuri exista cu adevarat? 

Presupunem ca exista oameni care sunt infectati, dar care inca nu prezinta simptome si totusi raspandesc virusul. Si este foarte greu sa depistezi astfel de oameni. Cercetarile noastre pleaca de la premisa ca 10 pana 30 la suta din totalul imbolnavirilor sunt provocate de oameni care inca nu prezinta simptome. Strategiile de indiguire se concentreaza asupra persoanelor care prezinta deja simptome. Aceasta inseamna, de asemenea, ca multi care sunt infectiosi nu sunt luati in considerare. Iar acesta este unul din motivele care au dus la esuarea strategiei de indiguire in aproape toate tarile.

Este acesta si motivul pentru care in Italia a devenit totul atat de grav in timp atat de scurt? 

In Italia au existat cateva cazuri care nu au fost descoperite. Cand intr-o tara moare prima persoana, cu doua saptamani inainte nu au fost descoperite 100 de cazuri, fiindca dureaza un timp pana cand un infectat manifesta simptome atat de grave incat moare de pe urma lor. In acest rastimp, cei 100 de infectati i-au infectat la randul lor pe altii, cu o rata de reproducere de doi. Cand virusul este descoperit abia la primul caz mortal, exista deja alte 1000 de cazuri. 

Ce putem invata de la China si Coreea de Sud? Acolo virusul s-a raspandit mult mai devreme decat in Europa.

In China si Coreea de Sud, cifra persoanelor nou infectate scade. Aceasta este de interes pentru aducerea sub control a COVID-19 la nivel mondial. Aceste tari au reusit sa franeze raspandirea virusului prin masuri sociale drastice, fortandu-i pe oameni sa stea la distanta unii de altii. Atunci cand virusul se raspandeste nestingherit, sistemele de sanatate ajung rapid la limita. Prin incetinirea raspandirii virusului se reduce si numarul celor care sunt bolnavi in acelasi timp, si aceasta ajuta sistemele de sanatate. Totodata se castiga un timp pretios pentru descoperirea unor terapii si vaccinuri eficiente.

Deci aceasta insemna ca asa-numitul "Social Distancing" a fost eficient in China si alte tari pentru combaterea virusului?

Pe de-o parte este o veste buna, fiindca masura este eficienta. Dar problema este ca de indata ce se revine asupra acestei masuri, numarul cazurilor creste din nou, fiindca majoritatea populatiei inca nu a devenit imuna. Aceasta aduce guvernele intr-o situatie grea, fiindca masura de ingradire a vietii publice ingreuneaza masiv viata cotidiana si economia si nu poate fi aplicata decat pentru o perioada de timp relativ scurta.

Ce insemna asta pentru Europa?

Este o problema cand se incepe prea devreme cu inchiderea scolilor si interzicerea manifestarilor de amploare, fiindca aceste masuri trebuie sa fie in vigoare mai mult timp. De aceea unii politicieni au ezitat atat, nestiind clar cand este momentul potrivit sa ia aceasta decizie.

Ce rost are ca unele tari au introdus limitari de calatorie, iar altele chiar si-au inchis granitele?

Limitarile de calatorie au rostul de a-i impiedica pe cei infectati deja sa patrunda in tara. Aceasta are noima atunci cand putini oameni din acea tara sunt infectati. Dar atunci cand virusul s-a raspandit deja in tara, cele cateva cazuri care mai vin din afara nici nu mai conteaza.

Ce altceva se mai poate face?

Mai putin drastica ar fi concentrarea asupra grupurilor cu risc crescut. Aceasta nu ar limita raspandirea virusului, dar daca eruptia maladiei nu poate fi oricum impiedicata, o strategie este izolarea celor care sunt afectati cel mai grav.

Aceasta suna de parca vom mai avea mult de furca cu acest virus...

E greu de spus cat va mai dura pandemia. Dar pana acum nu avem indicii ca virusul o sa dispara in cursul verii.

Sunteti ingrijorat? 

Cu totii ar trebui sa ne facem griji. Este o vreme dificila. Si va fi totul mai rau inainte de a fi  mai bine. Nu prea putem face mare lucru. Trebuie sa ramanem rationali si sa ne luam informatiile din surse de incredere.

Stefan Flasche este profesor asociat in cadrul London School of Hygiene and Tropical Medicines. El elaboreaza acolo modele matematice pentru boli contagioase. S-a ocupat, intre altele, de masuri de vaccinare impotriva pneumococilor, de eruptia gripei porcine si a Ebola. A consiliat de asemenea Organizatia Mondiala a Sanatatii cu metode de calcul pentru Malarie si febra Dengue.

Vă mai recomandăm