Utopia "socialismului cu chip uman" înăbuşită în sânge

„Primăvara de la Praga” a intrat în istorie şi în legendă. În rebelul an 1968 Europa a fost zguduită nu numai de mişcările protestatare din occident (încurajate subteran şi de unele regimuri comuniste din estul Europei) îndreptate împotriva unui sistem capitalist, burghez „anchilozat” şi „autoritar”.

Estul continentului a fost şi a rămas traumatizat de înăbuşirea în sînge a mişcării de liberalizare a sistemului comunist ,din acelaşi an, tentativă cunoscută sub denumirea de Primăvara de la Praga, avîndu-l ca mentor pe Alexander Dubcek , adeptul unui „socialism cu chip uman”.

S-au împlinit 40 de ani de cînd, strivită sub şenilele tancurilor sovietice şi sub cizmele militarilor din ţările membre ale Pactului de la Varşovia, sub ochii neputincioşi ai occidentului, la Praga murea iluzia reformării sistemului comunist. Reanimarea ei în fosta Uniune Sovietică în timpul preşedinţiei lui Mihail Gorbaciov , aşa numitul „Glasnost” , avea să marcheze începutul prăbuşirii comunismului în Europa.

Revenind la Primăvara de la Praga şi la ce a însemnat ea şi din perspectiva istoriei recente a României, ascultaţi interviul telefonic realizat de Rodica Binder cu Magdalena Boiangiu, binecunoscută expertă în probleme de politică externă şi de cultură politică.