1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

USR, aripa progresistă a PNL

Horațiu Pepine
30 octombrie 2017

La Congresul USR, desfășurat la finele săptămânii trecute, președinte al grupării a devenit un fost secretar de stat din guvernul Cioloș. Zeci de militanți ai partidului acuză o fraudă de proporții.

https://p.dw.com/p/2mkeD

Un apel semnat de 32 de militanți USR (dintre care unii senatori, deputați, consilieri locali, președinți de filială) a semnalat grave nereguli în desfășurarea congresului de la Poiana Brașov, după care a tras această concluzie deconcertantă: ”Respectarea regulilor este un principiu fondator al USR și începe în interiorul USR. Dacă USR este corupt din interior, el nu își poate îndeplini misiunea publică de a curăța politica românească.”

Dar ce s-a întâmplat de fapt în USR? O comisie a partidului învestită cu rolul de a arbitra litigiile interne (Comisia Municipală de Arbitraj) constatase că alegerea delegaților din București la Congres fusese manipulată. Alegerile care au avut loc inițial au fost refăcute nestatutar cu scopul de a-i înlocui pe delegații favorabili lui Cristian Seidler. De altfel acesta, descurajat de cele întâmplate, nici măcar nu s-a mai dus la Congres, iar în semn de protest aproximativ un sfert dintre delegați nu au mai votat.

În consecință, dacă nu putem afla cu precizie cum ar fi votat la Congres delegații aleși prima dată (opțiunea lor rămâne o presupoziție neverificată), e cert că regulile au fost încălcate, de vreme ce nu s-a ținut cont de opinia Comisiei de Arbitraj. De altfel, fostul președinte al USR, Nicușor Dan, susține același lucru, manifestându-și decepția că oamenii care făceau mare caz de principii cu ocazia referendumului pentru căsătorie ”nu reacționează la abuz, la ilegalitate, la denaturarea scopurilor pentru care organizația s-a creat.” (facebook)

După ce a câștigat cu un scor mare alegerile împotriva singurului contracandidat rămas în cursă (Vlad Alexandrescu), noul președinte, Dan Barna, l-a tratat pe Nicușor Dan cu condescendență, afirmând că acesta nu ar face decât să formuleze frustrări personale: ”Înțelegem și, cumva, este unul dintre lucrurile triste faptul că Nicușor Dan, plasându-se în afara partidului, a simțit nevoia să transmită astăzi supărarea pe care domnia sa o are…”

Nu știm cât de sincer a fost, dar cu siguranță că această postură ”superioară” era singura tactică pe care ar fi putut să o adopte. În schimb el nu a răspuns convingător la obiecția principală privitoare la corectitudinea alegerilor. La Congres, a susținut Dan Barna, au votat 70% dintre delegați, ceea ce în opinia sa ar fi destul pentru ca alegerile să fie legitime. În realitate, nu dimensiunea participării fusese pusă la îndoială, ci respectarea procedurilor.

Prin urmare, partidul va rămâne marcat de acest episod, care ar putea fi privit ca un veritabil ritual de inițiere. Gruparea (până recent ”un ONG cu deputați în parlament”, după exprimarea lui Dan Barna) a intrat astfel în rândul partidelor consacrate, care au toate la activ bătălii intestine crunte și congrese fraudate. E ca și cum am spune că un partid care nu știe să încalce regulile este prea inocent, prea angelic, neputând să intre cu adevărat în competiția politică. Și, ca și cum ar dori să confirme indirect această afirmație, perdantul virtual al Congresului de la Poiana Brașov, deputatul Cristian Seidler, manifestă toate semnele candorii pe care politicienii de carieră le-au pierdut dacă le vor fi avut vreodată.

Noul președinte, Dan Barna, nu are, la drept vorbind, nici el înfățișarea clasică a unui politician, dar o are, în schimb, pe aceea a funcționarului cu simțul ierarhiei, după tiparul lui Dacian Cioloș. Cu alte cuvinte, un inocent idealist va fi fost dat la o parte în favoarea unui om de execuție, capabil să facă din USR o armă împotriva PSD. Nicușor Dan și Cristian Seidler, deși nu aveau nicio afinitate cu PSD, se înscriau amândoi pe o linie de contestație puțin mai radicală. Privind lucrurile din afara grupării, am putea constata că USR a devenit, de fapt, aripa progresistă a PNL.