Urmările uciderii jurnalistei din Bulgaria

Viktoria Marinova, moderatoare de televiziune din oraşul Ruse, situat la Dunăre, a fost violată, tâlhărită şi ucisă cu bestialitate.

Cu mai multe zile înainte de crimă, femeia a difuzat la postul de televiziune TVN, un interviu cu doi jurnalişti de investigaţie (Atilla Biro, jurnalist Rise Project România şi colegul său bulgar Dimităr Stoianov de la site-ul "Bivol"), care se ocupaseră de mai multe cazuri de corupţie şi deturnare de fonduri europene.

Cei doi au fost reţinuţi la mijlocul lunii septembrie de poliţiştii bulgari, pe fondul unei investigaţii privind fraude cu bani europeni. 

Rezultatele şocante ale investigaţiei erau cunoscute încă de acum câteva săptămâni, însă uciderea tinerei moderatoare a fost conexată automat de difuzarea interviului.

Deloc surprinzător, de vreme ce Bulgaria este "lanterna roşie" în clasamentul libertăţii presei, nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci şi în Balcani.

Mai multe organizaţii internaţionale, precum Reporteri Fără Frontiere, Asociaţia Jurnaliştilor Europeni, dar şi UE şi ONU, au reacţionat cu îngrijorare, solicitând clarificarea grabnică a cazului.

O arestare în Germania

Şi investigaţiile realizate de jurnaliştii platformei investigative "Bivol" ajung tot mai des în centrul atenţiei. Referindu-se la uciderea Viktoriei Marinova, procurorul-şef din Bulgaria, Sotir Ţaţarov, a anunţat în premieră pentru publicul din această ţară demararea unei anchete vizând acţiuni de spălare de bani, dar şi îngheţarea sumei de 14 milioane de euro.

Oficialul nu a dorit să precizeze cine este persoana împotriva căreia a fost declanşată operaţiunea.

Frank Stier, jurnalist german şi un excelent cunoscător al Bulgariei, crede că în viitor, practica acordării banilor europeni în această ţară, va face obiectul unor analize foarte serioase.

"Nu urmăresc să evidenţiez aspecte pozitive ale unei crime înfiorătoare. Însă moartea doamnei Marinova a determinat într-adevăr Comisia Europeană să acorde mai multă atenţie investigaţiilor realizate de 'Bivol' şi să ceară autorităţilor bulgare să cerceteze cu mai multă precizie acest caz", afirmă Stier.

Marţi, poliţiştii germani din Stade, landul Saxonia Inferioară, au reţinut un suspect bulgar în vârstă de 21 de ani. Între timp încep să prindă contur atenţionările potrivit cărora, crima nu are legătură cu activitatea jurnalistică a Viktoriei Marinova, uciderea acesteia având conotaţie sexuală.

Concluzii pripite ale presei internaţionale

Daniel Kaddik, directorul Fundaţiei Friedrich-Naumann din Sofia, afiliată Partidului Liber-Democrat (FDP) din Germania, este de părere că uciderea jurnalistei bulgare a sensibilizat pe bună dreptate publicul internaţional faţă de situaţia din mica ţară balcanică.

Kaddik atrage atenţia că, deşi "sunt fireşti îndoielile privind respectarea libertăţii presei şi a democraţiei în Bulgaria, precum şi întrebarea dacă nu cumva omorârea jurnalistei are legătură cu profesia acesteia, este periculoasă convingerea manifestată de o bună parte a presei occidentale că răspunsul este afirmativ".

Un alt bun cunoscător al realităţilor bulgăreşti, jurnalistul cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, Michael Martens, a scris miercuri pe Twitter: "Unele instituţii de presă au făcut imediat legătura între reportajele despre corupţie ale Viktoriei Marinova şi moartea acesteia. Deşi această presupunere este legitimă, jurnalismul imparţial presupune şi avansarea variantei unei crime cu conotaţie sexuală".

Păstrarea cumpătului

Un asasinat, încă neclarificat, a generat conştientizarea mai multor aspecte. Da, în Bulgaria, libertatea presei şi lupta împotriva corupţiei se află într-o situaţie precară.

În clasamentul libertăţii mass-media întocmit de Reporteri Fără Frontiere, ţara ocupă locul 111. Nu doar Comisia Europeană, ci publicul european în ansamblu, ar trebui să se aplece mai des asupra situaţiei din Bulgaria, nu neapărat în contextul uciderii moderatoarei de televiziune.

Totodată este nevoie de păstrarea cumpătului în asemenea împrejurări, consideră Frank Stier. "Evenimentul poate fi considerat o avalanşă, de vreme ce toată presa şi instituţiile internaţionale, precum CE şi ONU, se grăbesc să facă o conexiune între uciderea doamnei Marinova şi activitatea sa profesională. Consider că presa ar fi trebuit să manifeste mai multă prudenţă".

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat ancheta demarată neîntârziat de autorităţile bulgare, subliniind în mod explicit eforturile premierului bulgar Boiko Borisov de clarificare a cazului. "Reacţia rapidă şi eforturile conjugate arată determinarea de a face dreptate în astfel de cazuri teribile", a transmis responsabilul european.