1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Urban Gardening: Orașul, grădina mea

Anne Höhn
3 decembrie 2018

Orașele lumii se extind, iar resursele pentru producția de alimente scad. Pot oare acoperișurile transformate în grădini și agricultura urbană să rezolve problema?

https://p.dw.com/p/39KR7
Grădină urbană la Bonn
Grădină urbană la BonnImagine: DW/A. Höhn

Miriam Brink rupe o bucată dintr-o tulpină verde proaspătă, mușcă din ea și se gândește o secundă: ”Tulpină de țelină!”, spune femeia, care și-a construit o grădină ca hobby. Pentru legume proaspete, Brink nu mai trebuie să meargă la supermarket. De un an și jumătate a inițiat proiectul ”StadtFrüchtchen” (”Fructe de oraș”) în centrul vechi al Bonn-ului. Împreună cu o prietenă a găsit un mic teren neutilizat, l-a luat în arendă și l-a transformat într-o grădină urbană. Între timp, inițiativa are 30 de membri. Împreună fac agricultură pe o suprafață de 80 metri pătrați. Chiar și acum, în perioada târzie de toamă, recolta este impresionantă: țelină, gulii, varză și o roșie galbenă rămasă.

Grădina urbană are între timp o grămadă de parteneri cu care cooperează. Unul dintre ei este centrul de cercetări WiLa din Bonn. Tocmai agricultura urbană este unul dintre subiectele abordate aici. Printre altele, WiLa lucrează la projectul SAIN împreună cu Institutul Fraunhofer pentru tehnică energetică, de securitate și mediu. Țelul lor este de a prelua teme sociale importante și de a le cerceta științific. Iar rezultatele sunt prezentate ulterior societății civile.

Agricultură urbană: utopie sau alternativă viabilă?

În 1999, fostul profesor de la Universitatea Columbia din New York, Dickson Despommier, a găsit o soluție: agricultura verticală, bazată pe principiul că plantele pot crește pe clădiri înalte din marile orașe. Credea că o astfel de fermă pe zgârienori ar putea hrăni zeci de mii de oameni.

Așa ar putea arăta fermele viitorului: un proiect al firmei suedeze Plantagon
Așa ar putea arăta fermele viitorului: un proiect al firmei suedeze PlantagonImagine: Plantagon/Sweco

Prin anul 2000, ideea părea greu de realizat. Dar între timp, în mai multe țări din lume se încearcă această metodă sau este chiar aplicată. Primii în Europa au fost olandezii. În orașul 's-Hertogenbosch, oamenii de știință au inițiat proiectul PlantLab în anul 2010. Conform paginii lor web, pe o suprafață de 3.000 metri pătrați, pe trei nivele subterane, cresc toate culturile posibile. 

Plantația generează o recoltă mai bogată decât agricultura tradițională, pentru că în aceste spații ferite se poate lucra și recolta pe toată perioada anului, indiferent de anotimp. Legumele ajung direct în oraș, fără a mai fi nevoie de transport pe rute lungi. ”Grown locally, planet friendly” este motto-ul PlantLab.

Wilfried Bommert, de la Institutul pentru Hrană Globală din Berlin, vede cu ochi critici producția urbană super-tehnicizată de fructe și legume: ”Realizarea fermelor verticale pe blocuri este posibilă, dar întreținerea lor foarte costisitoare. O salată ar costa acolo doi dolari, în loc de un dolar sau chiar mai puțin. Cert este că o astfel de idee poate fi atractivă numai pentru o clientelă înstărită”. 

Aceasta nu este așadar o metodă pentru orașe din regiunile mai sărace ale lumii. Aici trebuie găsite metode mai puțin costisitoare. În regiunea dens-populată și săracă Kebira, din Nairobi, s-a încercat pentru prima dată așa-numita metodă a plantării în saci. Pentru că pământul de acolo nu este roditor, locuitorii plantează legume în saci cu pământ adus din alte părți. Un sac cu pământ, inclusiv semințe, costă 15 euro. Proiectul a fost inițiat de organizația umanitară franceză Solidarités, în anul 2008.

Plante în saci în Nairobi
Nairobi - plante în saciImagine: picture-alliance/dpa

Orașele europene trebuie să se reorganizeze

Dar și orașele europene trebuie să regândească strategia pe viitor, crede Bommert: ”Schimbările climatice mută și zonele de producție. Europa importă trei sferturi din țări în curs de dezvoltare, care sunt afectate tot mai mult de secetă sau de inundații și care nu vor putea rămâne la nesfârșit surse de alimente”.

Lucru pe care îl va sesiza mai ales emisfera sudică, remarcă Bommert: ”Dar și în Germania realizăm deja asta: în această vară, recolta a scăzut cu 50 la sută”. Orașele trebuie să facă în așa fel încât să scape de dependența de marii producători. ”Agricultura urbană trebuie să devină parte din politica orașelor”, adaugă Bommert. Berlinul, de pildă, ar avea premise foarte bune.

”Terenurile urbane nu sunt suficiente”, spune Stephanie Bock de la Institutul German pentru Urbanistică. ”Într-un oraș de mărimea Berlinului nu putem utiliza toate spațiile libere pentru agricultură, și chiar dacă am face-o, nu ar fi destul pentru a aproviziona întregul oraș”. Bock este de părere că ar fi nevoie de o combinație între agricultura tradițională și urban farming. Grădinile urbane construite de societatea civilă sunt un pas înspre regândirea sistemelor de producție, crede aceasta.

Pentru Miriam din Bonn, grădina sa este un mod de a produce sustenabil alimente în mijlocul orașului. Încă nu știe dacă va veni vremea în care se va putea hrăni exclusiv din producția grădinii. ”Dar aceasta ar fi dorința mea”, spune ea. ”Dacă nu acum, poate pentru generațiile viitoare”.