Ura de după mască | România | DW | 31.03.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Ura de după mască

În România se protestează, de câteva zile, față de noile măsuri de protecție antipandemică decise de Guvern. Dar vocile contestatarilor nici nu se mai aud în vuietul urii celor strânși în jurul lor.

Un parlamentar reprezentant al puterii politice de la București, aflat în studioul televiziunii de știri, și un lider, aflat în piață, al celor care contestă măsurile de protecție instituite de autorități ratează orice încercare a moderatoarei de a-i pune în dialog. Se persiflează reciproc, aproape se jignesc nonstop. Atât cât pot: politicianul nu aude mare lucru din sunetul ce-i vine în cască. În spatele lui, mai multe vuvuzele îi acoperă vorbele. La protestele acestea e fiecare pe cont propriu și toți împotriva tuturora. De undeva de pe margine, din spatele unor camere de filmat sau tastaturi, personaje licențiate în diversiune transmit, pe un ton profetic, afectat, „Țineți-vă bine!”.

Derapaje la foc automat

În piețele din țară au ieșit figuri noi, nevăzute înainte, la marile proteste. Și au adus cu ei obiceiuri noi, la fel de puțin cunoscute. O formă mai puțin creativă de a comunica nemulțumirile. În deschidere zboară peturi iar în urma lor vin pietre. Se sparg stații de autobuz. Se rostogolesc petarde și fumigene. Se ard măști de protecție. Dar și fotografii. Portrete ale secretarului de stat Raed Arafat. Pe net circulă informația că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și-ar fi permis să ridice tonul la generalii poliției și jandarmeriei și ar fi plecat trântind ușa când doi dintre ei, mai patrioți, așa, l-ar fi pus la punct. „Arafat, nu uita, asta nu e țara ta!”. La Liviu Dragnea, același slogan suna complet diferit. Lui Dragnea i se spunea că România nu e moșia Teldrum. Lui Arafat i se aduce aminte că e arab. Un venetic. O vinitură.

Manifestările xenofobe și cele de ură se succed cu repeziciune de parcă s-ar hrăni una din alta. Săptămâna trecută, actrița Maia Morgenstern, personal, și instituția pe care o conduce, Teatrul Evreiesc de Stat din București, au primit mesaje antisemite furibunde, desprinse din mocirla anilor 30 ai secolului trecut. Din tabăra cioclilor presei s-a auzit, apoi, o voce mai cepeleagă, strigând că antisemitismul e o diversiune și că, de fapt, victima ar fi o complotistă. Și-apoi, cum ar spune băieții din galerii, s-a pornit jihadul. S-a tras din toate pozițiile, în toate direcțiile, ură la foc automat. Pe orice front imaginabil.

Urmăriţi videoclipul 06:16

Portret: Dominic Fritz, un german pentru Timișoara

La Timișoara, oraș a cărui principală virtute a fost de-a lungul secolelor multiculturalitatea sa, ținta aleasă a fost primarul german, Dominic Fritz: „Nu vrem să faci Auschwitz din Timișoara” și „Nu uita, domnule Fritz, Timișoara nu-i Auschwitz!”, i-au strigat, chiar sub geamul locuinței, în creierii nopții. Pe la aceeași oră, la Bacău, o mulțime înfuriată s-a năpustit la gradul unui spital COVID-19 și a urlat „Asasinii” sub geam medicilor dinăuntru. La Pitești s-a cerut vehement „Afară cu ungurii din țară”. Și „Vrem pe stadioane”.

Peluza confiscată politic

„Au fost foarte mulți tineri, răsăriți ca din pământ și neștiuți de pe la proteste. Dar au mai fost și membri ai galeriei lui FC Argeș, câțiva recunoscuți din afaceri judiciare, adică din problemele cu legea pe care le au”, a explicat pentru Deutsche Welle prefectul județului Argeș, Emilia Mateescu. „Sunt persoane care în anumite momente strigă astfel de afirmații. Sunt expresii ale individualității fiecăruia. Și au la bază o componentă majoră de educație - fiecare ce-a învățat, cum a învățat, ce reprezentare are față de membrii altor etnii, cum înțelege să le respecte drepturile”.

Și liderul deputaților Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Csoma Botond, pune scandările din Argeș pe seama unor automatisme deprinse în peluzele stadioanelor dar nu exclude și „niște sentimente antimaghiare induse artificial și alimentate de grupuri care urmăresc să obțină un capital politic din acest discurs al urii”. De altfel, mesajul de la Pitești s-a făcut deseori auzit și în peluza echipei naționale de fotbal, acolo unde șef de galerie al grupării „Uniți Sub Tricolor” este chiar deputatul George Simion, fondatorul partidului AUR, catalizator al protestelor din ultimele zile. „Sigur că există o legătură”, a comentat, pentru Deutsche Welle, politicianul UDMR. „Sunt aceiași care s-au dus în Valea Uzului și s-au comportat cum s-au comportat. AUR dorește exacerbarea sentimentelor antimaghiare și nu numai - în general xenofobe, rasiste. De când a intrat în Parlament AUR am văzut multe mesaje ciudate și din păcate o să mai vedem. Încearcă să speculeze frustrările care există din cauza pandemiei, ceea ce la un moment dat ar putea deveni chiar periculos”.

„Elemente xenofobe, antisemite, antimaghiare există și în România dar nicidecum nu aș dori să spun că poporul român e xenofob, pentru că nici nu este așa. Poate să fie și o problemă de informare, și una de educație. Dar nu știu ce ar determina un om tocmai de la Pitești să scandeze asta. Iar agresiunile verbale la adresa medicilor din Bacău sunt consecința teoriilor conspiraționiste care se manifestă mai ales pe internet, unde foarte mulți vorbesc despre așa-zisa dictatură medicală”, a conchis liderul deputaților maghiari.

Statul lipsă

Pentru Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, vina pentru manifestările de ură este a instituțiilor statului: „Dacă populația percepe că autoritățile au o atitudine permisivă față de rasismele de orice fel care nu sunt pedepsite prin mecanisme clare și știute de toată lumea, atunci, în condiții de criză, conflict social sau frustrare, aceste manifestări se fac intens și puternic auzite. Chiar dacă avem legi și reglementări, ele nu au fost asumate în discursul public de lideri și autorități”.

Gândirea de tip extremist este o prezență în mintea unui segment din populația lumii și trebuie să fim mereu atenți să nu-i creăm condiții să se manifeste, a explicat profesorul clujean de psihologie cognitivă, într-o discuție cu Deutsche Welle. „Se întâmplă și în democrații mai puternice dar asta nu este scuză pentru autoritățile de la noi, care nu-și asumă să blocheze astfel de tipare extremiste”.

Tonul unei schimbări de mentalitate ar trebui să vină dinspre sistemul de educație: „Tineri ar trebui să învețe să-și protejeze valorile respectând totodată valorile altora, chiar dacă sunt diferite. Dincolo de asta, nu putem aștepta până îi educăm pe copii, până când or să fie ei mari, vor ocupa pârghiile sociale și-or să schimbe societatea. E datoria autorităților să aibă o altă atitudine, o altă implicare și un alt mesaj public. Poate fi nevoie, într-o primă fază, și de exagerare în cealaltă parte, inclusiv pe linia corectitudinii politice, pentru a putea bloca manifestările sociale și a putea dezvolta un alt pattern de gândire, mai tolerant, modern.

Și, totuși: ce treabă ar putea avea argeșeanul cu ungurii din țară? „În extremism nu are sens să căutați o logică. Este o gândire absolutistă, nu are un suport logic, nici nu este argumentabilă fizic sau funcțional. Este un stereotip care există într-un anumit segment al societății iar în anumite situații de criză se exprimă. Multora le vine așa, automat. Aceste patternuri fac parte din mintea lor”, consideră profesorul David.

Urmăriţi videoclipul 04:45

Când teoria conspiraţiei învinge

Și furia pe medici face parte din același tipar, mai precizează profesorul de științe cognitive: „Aceste segmente nu au doar o atitudine extremistă ci au și teorii conspiraționiste, foarte multe - că pandemia este o creație artificială, că virusul nu ar exista, că medicii exagerează. Și, atunci, în această logică, nu ai o problemă doar cu stereotipurile vechi legate de maghiari sau de evrei și așa mai departe, ci ai și cu medicii. Nu cred, însă, că antisemitismul la români este mult mai crescut decât în alte culturi. Este, în schimb, mai ușor tolerat de autorități iar atunci manifestarea este mai evidentă”, conchide Daniel David.