1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Unul din patru germani are gânduri antisemite

Lavinia Pitu kna, epd
24 octombrie 2019

La două săptămâni după atentatul asupra sinagogii din Halle, un studiu arată ceea ce inițiativele împotriva dreptei extreme spun de mult: antisemitismul a ajuns în mijlocul societății germane.

https://p.dw.com/p/3Rs38
Un barbat cu kippa particpa la o demonstratie impotriva antisemitismului
Imagine: Getty Images/AFP/C. Stache

41 la sută dintre germani sunt de părare că evreii discută prea mult despre holocaust. Este rezultatul unui studiu reprezentativrealizat de Congesul Mondial al Evreilor (WJC). Organizația a evaluat răspunsurile a 1.300 de oameni, cu aproximativ două luni și jumătate înainte de atentatul asupra sinagogii din orașul Halle. Rezultatul: mentalitatea antisemită se află în centrul societății. Conform studiului, 27 la sută dintre germani exprimă idei și gânduri antisemite.

În același timp, aproape două treimi dintre germani (65 procente) realizează că antisemitismul este în creștere și asociază această realitate cu creșterea popularității partidelor de extremă dreapta.

Interesantă este și perspectiva așa-numitei elite. Aceasta e formată, potrivit studiului, din absolvenți de facultate cu un venit anual de cel puțin 100.000 euro. 28 la sută dintre aceștia susțin că evreii dețin prea multă putere în economie, iar 26 la sută consideră că evreii au ”prea multă putere în politica mondială”. Toate acestea sunt mentalități care fac parte din repertoriul clasic antisemit. Aproape jumătate dintre ei (48 %) susțin că evreii ar fi mai loiali Israelului decât Germaniei

Totuși, mai arată acest studiu, există în societate și dorința de a contracara evoluțiile antisemite. Două treimi din ”elite” ar fi de acord să scrie o petiție împotriva antisemitismului, iar o treime ar ieși în stradă să protesteze în același scop. Aproximativ 60 la sută recunosc că evreii trăiesc cu riscul de a fi atacați fizic sau verbal. Dar, în același timp, numai 44 la sută s-au arătat îngrijorați față de eventuale agresiuni împotriva evreilor sau a instituțiilor evreiești. Fiecare al patrulea chestionat își poate imagina că ”un scenariu asemănător holocaustului ar mai fi în prezent posibil în Germania”.

Simboluri antisemite la Berlin
Simboluri antisemite la BerlinImagine: picture-alliance/dpa/D. Reinhardt

Președintele Congresului Mondial al Evreilor, Ronals S. Lauder, a comentat studiul pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung, spunând că antisemitismul a atins în Germania un punct de criză: ”E timpul ca întreaga societate germană să ia poziție și să lupte frontal împotriva antisemitismului”. Germania are o obligație unică de a împiedica reîntoarcerea intoleranței și a urii. Când peste un sfert din societate se identifică cu antisemitismul, e momentul ca celelelte trei sferturi să apere democrația și societățile tolerante, a adăugat acesta.

Congresul Mondial al Evreilor va decerna cancelarei federale Angela Merkel, pe 28 octombrie, în cadrul unei ceremonii la München, premiul Theodor Herzl. Comunitatea Cultului Israelit dorește să dea prin acest gest ”un semnal clar împotriva urii față de evrei”. Premiul este oferit anual, iar printre personalitățile care au fost laureate în trecut se află fostul secretar de stat american, Colin Powell, fostul vice-președinte SUA, Joseph Biden, Henry Kissinger, secretar de stat american în perioada administrației Nixon, sau scriitorul Elie Wiesel și soția sa Marion.

Theodor Herzl (1860-1904) a fost un scriitor evreu originar din Ungaria. A studiat și a trăit în Austria. Herzl a fost unul dintre cei mai importanți promotori ai creării statului Israel.