Uniunea Europeană se luptă cu o nouă criză

Cu toate că miniştri de externe ai celor 27 de state comunitare încearcă să aplaneze conflictele apărute în urma votului negativ al irlandezilor la adresa tratatului de la Lisabona, nimeni nu mai poate nega că Europa se află în criză.

Reprezentanţii statelor comunitare au solicitat din partea ministrului de externe al Irlandei, Micheál Martin, să ofere soluţii pentru problemele generate de concetăţenii săi. Însă Martin este la fel de puţin în poziţia de a oferi soluţii ca omologii săi, el solicitând timp de gândire şi şansa de a analiza cu atenţie situaţia.

Dar Uniunea Europeană nu mai prea are timp, mai ales că este pentru a doua oară din anul 2005 până astăzi, când un proiect de reformă esenţial al Comunităţii este supus eşecului. Iar dacă statele membre ale Uniunii Europene nu reuşesc să ajungă în sfârşit la un consens, ele pierd credibilitatea de care se bucură la nivel internaţional.

Ce soluţii există?

Pe de o parte, Uniunea Europeană ar putea renegocia tratatul de la Lisabona, ceea ce ar oferi însă prilejul statelor membre de a pune noi condiţii sau cere drepturi speciale, astfel încât negocierile ar dura din nou ani de zile.

Pe de altă parte, statele comunitare ar putea solicita din partea Irlandei să repete referendumul, adică să ignore dorinţa exprimată clar de irlandezi, o măsură care contravine principiilor democratice.

O a treia soluţie ar fi retragerea Irlandei din Uniunea Europeană, o soluţie consecventă, dar respinsă de majoritatea forţelor politice, chiar dacă o reintegrare a Irlandei în Uniunea Europeană ar fi posibilă peste câţiva ani.

Miniştrii de externe ai statelor membre consideră că procesul de ratificare al tratatului de la Lisabona trebuie să continue, însă ce se poate face cu un tratat care, de facto, nu mai poate fi pus în aplicare?

Viitorul Uniunii Europene fără tratatul de la Lisabona

Dacă transpunerea în practică a tratatului de la Lisabona eşuează, Uniunea Europeană riscă să se destrame în grupuri de ţări care lucrează aproape independent la diferite proiecte europene. Astfel de exemple sunt procesul de aderare la moneda unică europeană şi diferitele reglementări în domenii cum ar fi justiţia.

O Uniune Europeană a cărei state se dezvoltă fiecare cum îi place nu este însă în interesul noilor ţări membre, precum Bulgaria şi România, care se confruntă deja de pe acum cu dificultăţi în a ţine pasul, în domeniul economic, cu vechile state membre.

Iar prin votul negativ al irlandezilor, multe ţări comunitare se întreabă dacă Uniunea Europeană poate accepta noi membri. Germania este de părere că nu, în condiţiile actuale, Austria, Cehia şi Polonia susţinând însă că acest lucru este în continuare posibil.

În orice caz, tratatul de la Lisabona nu mai poate intra în vigoare în anul 2009 aşa cum fusese stabilit, iar alegerile parlamentare europene, planificate pentru iunie 2009, se vor desfăşura fără ca electoratul se ştie pe ce drum va merge Uniunea Europeană.