Ungaria: Val de proteste față de „legea sclaviei“ și politica guvernamentală | Europa | DW | 17.12.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Ungaria: Val de proteste față de „legea sclaviei“ și politica guvernamentală

În Ungaria au loc cele mai ample proteste din ultimii ani. Cauza principală a nemulțumirilor este o lege a muncii ostilă angajaților. Dar este vorba de mai mult.

Este un val de proteste cum nu s-a mai văzut demult în Ungaria: de câteva zile, mii de unguri demonstrează împotriva politicii sociale a guvernului Orbán și contra direcției nedemocratice în care se îndreaptă țara. Poliția a acționat pe alocuri brutal înpotriva manifestanților, folosind gaze lacrimogene, după ce se înregistraseră anterior ciocniri izolate cu forțele de ordine. Zeci de oameni au fost arestați, inclusiv unii care nici măcar nu participau la proteste. Mulți au fost eliberați abia după 12 ore de detenție, în unele cazuri chiar mai mult.

Duminică a avut loc o demonstrație mai amplă, organizată de opoziție și de sindicate. Protestele au fost mai întâi pașnice. Seara însă, poliția a utilizat din nou gaze lacrimogene împotriva demonstranților, după ce aceștia au luat cu asalt clădirea radioteleviziunii publice. Mai mulți parlamentari care au în mod normal acces liber în clădirea radioteleviziunii publice de la Budapesta au dorit să citească live la știri în noaptea de duminică spre luni o petiție. Nu au reușit. Protestul lor a continuat luni, dar un deputat a fost scos cu forța din clădire, chiar dacă acest lucru este interzis de lege, și datorită imunității de care se bucură parlamentarii.

Lucrătorii pierd și mai mult din drepturi

Protestele au fost declanșate de o modificare a legii muncii, adoptată săptămâna trecută de Parlament și numită între timp peiorativ „legea sclaviei“. Actul normativ sporește numărul orelor suplimentare posibile anual de la 250 la 400, în timp ce angajatorii au dreptul să întârzie plata acestor ore suplimentare pe o perioadă de trei ani, față de doar un an cum era prevăzut anterior. Modificarea legislativă a fost aprobată în ciuda protestelor masive ale sindicatelor, opoziției și organizațiilor civice. În timpul adoptării legii în parlament au avut loc incidente, după ce opoziția a ocupat podiumul președintelui legislativului.

Viktor Orbán și guvernul său au reformat de mai mulți ani legislația muncii și cea fiscală în beneficiul patronatelor. De exemplu, dreptul la grevă este puternic limitat iar întreprinderile plătesc în Ungaria impozite mai mici ca oriunde altundeva în UE. Proteste față de aceste măsuri anterioare nu au existat, pentru că sindicatele sunt slabe și divizate politic, opoziția se preocupă insuficient de temele social-politice, în timp ce organizațiile civice s-au concentrat în ultimii ani mai mult pe încălcările repetate ale statului de drept.

Frustrare față de situația din țară

Dar „legea sclaviei“ pare că a catalizat acum nemulțumirile unei părți din populația ungară. Sistemul lui Orbán a creat probleme sociale mari, în special în ceea ce-i privește pe angajați, care se consideră tratați nedemn și cu nerușinare. Ungaria suferă de o lipsă acută a personalului calificat, în parte din cauza imigrației masive, provocate și ea parțial de frustrarea oamenilor față de politica lui Orbán.

Și în parlamentul de la Budapesta au avut loc proteste față de noua lege a muncii

Și în parlamentul de la Budapesta au avut loc proteste față de noua lege a muncii

În ultimii opt ani, cam 600.000 de unguri au părăsit țara, mai ales persoane bine calificate. Acești oameni s-au săturat de climatul politic apăsător, de organizarea parțial deficitară a sistemelor de educație și sănătate, care sunt de asemenea finanțate necorespunzător. În plus, mediul privat de afaceri depinde de favorurile făcute de guvern. Executivul de la Budapesta ar viza acum să acopere lipsa de personal prin sporirea orelor suplimentare.

Mai mult decât doar "legea sclaviei"

Dar protestele vizează mai mult decât doar „legea sclaviei“. Tot săptămâna trecută a mai fost adoptată crearea unei autorități juridice administrative, plasate direct sub controlul ministerului Justiției. Această nouă instanță ar urma să preia cazuri sensibile pentru guvernul de la Budapesta, ceea ce va submina și mai mult independența justiției în Ungaria.

Opinia publică ungară a reacționat negativ în ultima vreme și la alte legi promovate de guvernanți. În septembrie, a fost practic interzisă înnoptarea pe străzi sau oriunde altundeva în spațiul public a celor fără adăpost. Oamenii fără locuințe sunt astfel obligați să se ducă la cămine speciale, o abordare dură, care nu este prea iubită de majoritatea populației ungare, după cum arată sondajele de opinie.

La fel de mare indignare a stârnit și acordarea de azil politic fostului premier macedonean Nikola Gruevski, condamnat definitiv la închisoare în țara sa pentru corupție. Gruevski, prieten cu Orbán, a primit azilul în regim de urgență iar acum își petrece timpul cinând la restaurante de lux din Budapesta, după cum a descoperit presa independentă. Potrivit unui sondaj nou, majoritatea ungurilor consideră corupția mai periculoasă decât migrația, acesta din urmă fiind subiectul preferat al lui Orbán și al guvernului său.

Nu se știe cât vor mai dura protestele. Opoziția a anunțat noi manifestații în zilele următoare. Cabinetul lui Orbán a dat replica pe care știe să o dea: protestele ar fi inițiate de dușmanul numărul unu al regimului de la Budapesta, miliardarul american George Soros. Acesta și cei din anturajul său ar urmări umplerea Ungariei cu imigranți. În plus, la manifestații ar fi participat provocatori și infractori din străinătate. Obiectivul ar fi pătarea imaginii Ungariei în afara țării.