Ofensiva lui Orbán contra "mercenarilor lui Soros"

Pe strada Molnár din Budapesta, la numărul 19 ia sfârșit o eră. Aici și-a avut sediul european Fundația Open Society (OSF) a miliardarului american George Soros. În aceste zile, angajații părăsesc clădirea. Se împachetează dosare, se scot computerele din priză. Cu toții sunt conștienți de faptul că mutarea sediului central al fundației reprezintă un moment de cotitură. 

Pe 31 august, Open Society se mută la Berlin din cauza "climatului politic și legislativ represiv din Ungaria", după cum a anunțat deja în mai conducerea fundației. Astfel ia sfârșit ceea ce a început cu trei decenii și jumătate în urmă: miliardarul George Soros a început, în 1984, să sprijine opoziția anticomunistă de la Budapesta, pentru ca după 1989 să promoveze, din capitala Ungariei, activitățile sale de susținere a societății civile în întreaga regiune central și sud-est europenă. "E important de subliniat că ne vom afla, ce-i drept, fizic la Berlin, dar nu vom sista sprijinul pentru această regiune", a menționat Péter Nizák, vechi angajat al OSF, directorul programelor pentru Europa Centrală și de Est. "Dar într-adevăr acum se încheie un capitol", a adăugat el. 

Incriminarea ONG-urilor care "ar promova migrația ilegală"

Mutarea OSF la Berlin este expresia presiunii sub care se află organizațiile societății civile în Ungaria, dar și altundeva în regiune. Ele reprezintă unul din ultimii și cei mai importanți piloni de control asupra puterii și aparatului de stat, fiind ca atare o piedică în calea unor potentați precum Viktor Orbán, care restructurează statul în mod autoritar, pe căi netransparente și corupte. 

La finele lunii iunie, premierul Ungariei a dispus adoptarea de către Parlament a unui pachet de legi și amendamente constituționale cu titlul "Stop Soros", care incriminează acele organizații ale societății civile care "promovează migrația ilegală". A fost totodată decisă și îngrădirea dreptului la azil și a libertății de adunare. Cu zece zile în urmă, legislativul de la Budapesta a adoptat un așa numit "impozit special pentru imigrație" (de 25 de procente din totalul încasărilor organizațiilor neguvernamentale), care va fi aplicat ONG-urilro care "sprijină migrația ilegală". 

Acestea sunt doar cele mai recente măsuri ale guvernului Orbán la adresa organizațiilor civice. Deja cu patru ani în urmă, în iulie 2014, în discursul devenit între timp celebru, susținut la Băile Tușnad, Viktor Orbán a vorbit despre edificarea unui stat iliberal în Ungaria și despre demersuri dure contra activiștilor societății civile. În același timp, autoritățile de la Budapesta au șicanat luni de zile o serie de ONG-uri, acuzându-le de evaziune fiscală. În septembrie 2014 acțiunile au culminat cu o razie spectaculoasă a poliției contra fundației Ökotárs și arestarea șefei acesteia, Veronika Móra. Începând cu 2017, ONG-urile din Ungaria care sunt finanțate cu echivalentul a peste 23.000 de euro anual din străinătate, trebuie să se declare drept "organizații cu finanțare străină". 

Presiuni psihologice și lista "mercenarilor lui Soros"

Dincolo de aceste măsuri legislative, ONG-urile se află și sub presiune psihologică. Înaintea alegerilor parlamentare de la începutul lunii aprilie, ziarul apropiat guvernului Magyar Idök a relatat că "activiștii Soros" ar intenționa, chipurile, să provoace revolte antiguvernamentale. După scrutin, altă publicație proguvernamentală, Figyelö, a enumerat 200 de "mercenari ai lui Soros", între care toți angajații mai multor ONG-uri. De câteva săptămâni, activiști Fidelitas, organizația de tineret a formațiunii lui Orbán, Fidesz, se adună în fața sediilor unor organizații precum Amnesty International sau Comitetul Helsinki din Ungaria, lipind autocolante roșii pe care se poate citi avertismentul: "Organizații care sprijină imigrația".

Și organizația din Budapesta "Menedék" (Adăpost), care oferă sprijin de integrare persoanelor cu statut oficial de refugiați, a avut parte, la mijlocul lunii iunie, de un astfel de tratament. András Kováts, șeful organizației, reproșează guvernului că a declanșat public "o stare permanentă de conflict și luptă". Consecințele sunt deja vizibile. Organizația oferă, între altele, cursuri de pregătire pedagogică pentru grădinițele cu copii străini. E vorba de sprijin pentru integrare. După ce, însă, la începutul lui iulie în publicația proguvernamentală "Pesti Srácok" a apărut un articol de denigrare la adresa "Menedék", unele educatoare au întrebat dacă nu cumva încalcă legea participând la aceste cursuri de pregătire profesională, ne spune Kováts. În plus, organizația s-a confruntat în ultima vreme cu refuzuri din partea proprietarilor de la care vroiau să închrieze spații pentru evenimente. Aceștia se temeau că vor fi acuzați că "sprijină imigrația ilegală".

Alt exemplu concludent ni-l oferă fundația "Az emberiség erejével" (Cu forța umanității), cu sediul la Pécs, care promovează proiecte pentru oameni dezavantajați din regiune, între care  un centru de educație pentru copii din familii nevoiașe. Pentru că organizația este finanțată oficial de Open Society Foundation, medii proguvernamentale au lansat anul trecut o campanie de denigrare, susținând că Soros intenționează, cu ajutorul fundației din Pécs, să aducă imigranți în sudul Ungariei și să islamizeze regiunea. Consiliul orășenesc din Pécs a adoptat o rezoluție, în care se cere "locuitorilor, companiilor și organizațiilor din Pécs să nu pună centrului de campanie al lui Soros spații la dispoziție". Fundația s-a văzut astfel confruntată cu anularea unui contract de închiriere deja semnat. 

Până la urmă, fundația a găsit totuși spații pentru birouri, dar, potrivit purtătorului de cuvânt al acesteia, Zoltán Mester, climatul s-a schimbat considerabil în ultimele luni. Oamenii se tem să facă donații fundației, iar școlilor de stat le este interzis, inoficial, să invite fundația la evenimente. O tentativă, crede Mester, de permanentă intimidare.