Ungaria: Legea privind ONG-urile încalcă drepturi fundamentale | Europa | DW | 18.06.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Ungaria: Legea privind ONG-urile încalcă drepturi fundamentale

O lege care obligă organizațiile civile să dezvăluie finanțările primite de la donatori străini contravine reglementărilor care protejează drepturile fundamentale în interiorul UE, a decis Curtea Europeană de Justiție.

"Restricțiile Ungariei privind finanțarea organizațiilor civile de către persoane aflate în afara țării nu sunt conforme cu legislația Uniunii Europene", a anunțat într-o declarație instanța cu sediul la Luxemburg.

Legea a fost adoptată de guvernul premierului Viktor Orban în 2017. Potrivit acesteia, ONG-urile care primesc donații din străinătate peste un anumit nivel sunt obligate să se înregistreze la autoritățile ungare. Informațiile sunt publicate online.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) consideră însă că demersul introduce "restricții discriminatorii și nejustificate" pentru ONG-urile afectate, precum și pentru susținătorii lor.

Judecătorii CEJ au conchis că reglementările ungare încalcă dreptul european al liberei circulații a capitalului, precum și drepturile de respectare a vieții private și familiale, protecția datelor personale și libertatea de asociere.

Orban vs. Soros

Criticii premierului Orban spun că legea îl vizează direct pe miliardarul american George Soros, un om de afaceri născut în Ungaria care finanțează mișcări pro-democratice și de protecție a drepturilor omului în diverse țări.

Orban a acuzat în mod repetat organizațiile finanțate de Soros că ar viza ingerința în viața politică a Ungariei. 

Guvernul de la Budapesta a motivat că legea ar fi de folos în combaterea criminalității și terorismului. Totuși, șeful de cabinet al premierului Orban, Gergely Gulas, a spus în conferința de presă săptămânală că Ungaria va respecta sentința Curții Europene de Justiție. "Am respectat până acum deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și le vom respecta și pe viitor", a declarat el.

Totuși, șeful Amnesty Ungaria David Vig crede că decizia CEJ reprezintă "o lovitură pentru autoritățile ungare în eforturile lor de a stigmatiza și submina organizațiile din societatea civilă care critică politica guvernului." Vig a declarat că legea nu a vizat "niciodată combaterea spălării de bani și a terorismului internațional, așa cum a susținut guvernul ungar..., ci a fost o tentativă crasă de a reduce la tăcere vocile critice."

Premierul Ungariei a avut conflicte repetate cu partenerii săi europeni din cauza politicilor autoritare adoptate în cei 10 ani de când se află la guvernare.

Cea mai controversată lege din ultima vreme a fost legea de urgență adoptată pentru a stopa extinderea epidemiei de coronavirus, act normativ care îi permitea lui Orban să guverneze pe termen nelimitat prin decrete, fără a avea nevoie de aprobarea Parlamentului. Orban a renunțat însă joi oficial la puterea de guvernare prin decret.

os/das (AFP, Reuters, dpa)

Vă mai recomandăm