Unde mai e „iarba verde de acasă“ | România | DW | 16.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

CEREMONIILE REALITĂȚII

Unde mai e „iarba verde de acasă“

Un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, de noxele de la construcțiile abandonate și terenurile degradate, de gropile de gunoi. Bucureștiul nu are încă un sistem de monitorizare a calității aerului.

Un studiu realizat în urmă cu cinci ani de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile relevă faptul că din aproape 49.000 de organizații neguvernamentale din România, doar 3% aveau ca obiect de activitate protecția mediului, cu un procent mai puțin decît organizațiile religioase. De la începutul acestui an, ONG-urile au dreptul legal, ca partenere ale Ministerului Mediului, de a intra în pădurile proprietate de stat și în cele private pentru a constata și avertiza public distrugerea fondului forestier prin tăieri ilegale, uneori sub oblăduirea Gărzii de Mediu sau a Gărzii Forestiere. Afacerile oneroase cu sute de mii de hectare de pădure au scăpat de cele mai multe ori de procurorii DNA. Cîteva arestări, cîțiva ani de închisoare și cam atît. Cîțiva politicieni cu nume sonore și imunitate parlamentară au îngroșat rîndurile celor care au furat ca-n codru.

O mare parte din pădurile proprietate privată, cu precădere cele din mediul rural, retrocedate de guvernarea CDR, au fost rase de pe suprafața pămîntului și vîndute marilor afaceriști în special de către tinerii satelor care, unii dintre ei, aveau nevoie de lichidități pentru a-și plăti trîndăvia și drumul cel mai scurt către cîrciumă. Bătrînii, care nu au tăiat în viața lor arbori decît pentru construcția de case sau grajduri și pentru a se încălzi iarna, privesc cu mîna streașină la ochi și nu mai recunosc ce au avut. De altfel, aşa s-a întîmplat și cu pămîntul, vîndut de cei tineri bogătașilor care au împînzit satele cu vile de neamuri proaste, case de vacanță le spun, cu o sumedenie de camere pe care nu le folosesc niciodată. La fel ca și „castelele“ romilor, ale clanurilor mafiote.

Cine nu a văzut cum se prăbușește un copac cu tulpina cît roata carului secerat de drujbă nu va înțelege că pădurile au și ele un suflet al lor. Rămîn în urmă luminișurile năpădite de buruieni și de șerpi. Puțini sînt cei care mai plantează puieți în locurile defrișate. Asta implică o muncă neplătită cu bani gheață. Nu privesc mai departe de ziua de mîine și nu se gîndesc nici la viitorul copiilor lor: cine se mai întoarce acasă, și dacă s-ar întoarce, la ce le trebuie lor pădurile? Pe de altă parte, consumerismul care a pătruns tot mai mult și la sate exclude din start posibilitatea ca oamenii să se gîndească și la rolul mediului înconjurător în privința sănătății și longevității. Măcar acum, cînd trăim nenorocirea pandemiei provocate de coronavirus, ar trebui să ne păzim pădurile și spațiile verzi în general ca pe ochii din cap. Sau ca pe oxigenul pe care îl inspirăm.

Otrăvirea spațiului verde din București

Într-un interviu acordat joi publicației online HotNews, primarul ales al Capitalei Nicușor Dan a promis că „într-un an, un an și jumătate vom avea un sistem de monitorizare a calității aerului în București“. Tot el a precizat că Primăria Generală a avut un buget de 7 milioane de euro pentru realizarea acestui program care nu a fost dus la capăt de administrația Gabrielei Firea. Aceasta în contextul în care publicul nu este informat de organele abilitate despre nivelul poluării, așa cum cere Comisia Europeană. De altfel, România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru poluarea din Capitală. Între măsurile pe care actualul primar le-a anunțat în același interviu, menite să înlăture noxele care învăluie Bucureștiul, se înscriu: schimbarea contractelor de salubritate pe care cele 6 primării de sector le au cu diferite firme, astfel ca în cîteva luni acestea să fie obligate să spele străzile, controlarea șantierelor de construcții și monitorizarea marilor gropi de gunoi.

Activismul de care a dat dovadă Nicușor Dan încă de la înființarea în 2008 a Asociației „Salvați Bucureștiul“, prin care a cîștigat mai multe procese cu administrația Capitalei în special în ceea ce privește demolările clădirilor de patrimoniu, a contat substanțial la alegerea sa ca primar general. Mandatul său presupune un orizont de așteptare enorm din partea bucureștenilor.

Cum arată azi Capitala care ucide? Statisticile spun că un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, de noxele de la construcțiile abandonate și terenurile degradate, de gropile de gunoi, unele apărute peste noapte. S-au tăiat și se taie în continuare copaci din spațiul verde al blocurilor fără nicio aprobare, doar pentru că fac umbră. Multe spații verzi au fost acoperite cu betoane și transformate în parcări. De-a lungul bulevardelor s-au plantat pomi dintre care jumătate s-au uscat după cîteva săptămîni, fără ca firmele care au semnat contractele cu primăriile să fie amendate. În plus, puieții au fost plantați la cel mult doi metri unul de celălalt, asta pentru ca firmele respective să-și facă norma. Nu s-a gîndit nimeni din administrația Bucureștiului – sau funcționarii și-au deschis larg buzunarele – că peste cîțiva ani coroanele pomilor se vor lipi unele de altele formînd un pod de uscături deasupra trotuarelor.

Rămînînd în zona spațiului verde, nu există un recensămînt al arborilor exotici de patrimoniu, cum ar fi de pildă platanii. De spațiile dintre blocuri, multe dintre ele generoase, nu se ocupă nimeni. Năpădite de buruieni, dau măsura lipsei de interes a locatarilor de a le îngriji și a le umple de viață. Iată încă o față a absenței spiritului comunitar.  Sînt apoi o serie de cazuri în care dezvoltatorii imobiliari, pentru a nu tăia pomii de pe spațiul privat, i-au înconjurat cu brîuri de beton care cu timpul le vor sufoca rădăcinile. În fine, pentru a nu încurca treburile constructorilor de blocuri, arborii de pe terenurile cumpărate sînt injectați cu otrăvuri care în cîteva zile îi usucă.

Cu toate acestea, grav e că majoritatea bucureștenilor se declară mulțumiți de spațiul verde din Capitală. La fel cum o bună parte dintre ei nu au fost intrigați de faptul că administrația Bucureștiului a turnat asfalt pe marile bulevarde, cu doar o săptămînă-două înaintea alegerilor, peste covorul stradal care nu avea nici urmă de fisură. Cum va deconta Gabriela Firea spiritul său revoluționar întreținut cu bani publici? Vom trăi și vom vedea.

Vă mai recomandăm