Unde-şi vîră dracul coada

UE a încetat să mai manifeste vreun interes faţă de Ucraina, deschizînd larg Rusiei poarta Kievului, aflăm din analiza publicată în cotidianul berlinez Die Welt, sub semnătura lui Alexander Rahr. Potrivit lui, "a slăbit perceptibil şi entuziasmul preşedintelui Iuşcenko pentru o grabnică aderare la Comunitate", în vreme ce "divergenţele dintre şeful statului şi fosta şefă a guvernului, Iulia Timoşcenko s-au amplificat.

In răstimp, UE e preocupată de propria ei soartă. Liberation de la Paris admite că premierul britanic are dreptate să ceară elaborarea unei strategii continentale, apte să adecveze comunitatea europeană la rigorirle globalizării. Ziarul îl critică însă, pentru propunerea ca reuniunea informală a liderilor europeni, care se derulează azi în Marea Britanie, să facă abstracţie de amănunte. „Fiindcă dracu-şi vîră coada tocmai în detalii”, opinează cotidianul.

Care sunt aceste de detalii se ştie: Blair cere să se investească în Europa net mai mult în educaţie şi cercetare şi mult mai puţin în subvenţiile agricole de care beneficiază în special fermierii Franţei. Les Echos, crede că Blair deţine cărţi proaste, întrucît pe de o parte n-a reuşit să-i adune de partea sa pe esteuropeni, iar pe de alta, spera s-o aibă alături de Angela Merkel, şi s-a trezit odată în plus cu Gerhard Schroeder, care–şi va folosi ultima apariţie pe scena internaţională spre a pleda tăios în favoarea reformelor sale, făcute în numele protecţiei sociale atît de dragi germanilor. Şi The Times din Londra se arată convins că absenţa lui Merkel şi prezenţa lui Schroeder îi vor face viaţa grea lui Blair, pentru care decisiv e doar dacă Europa va putea sau nu să facă faţă acerbei concurenţe globale chineze şi indiene. Or, scrie ziarul, „obsesia franco-germană a unei Europe sociale nu le dă soluţii celor 23 de milioane de şomeri europeni. In chestiunea educaţiei şi cercetării, decalajul dintre Europa şi America sporeşte, cum ia proporţii şi clivajul dintre bătrînul continent şi Asia”. Ziarul îi dă ca atare dreptate lui Blair, opinînd că „discuţia despre bugetul Uniunii mai poate aştepta, nu însă şi dezbaterea strategiei optime de care are nevoie comunitatea”.

Die Presse din Austria relevă că liderii europeni prezenţi la reuniunea de la Londra ştiu bine că n-au alternativă şi trebuie să-şi deschidă pieţele, să se confrunte deci cu provocările globalizării, spre a-şi salva propria poziţie economică. Pe de altă parte însă dilema o crează obligaţia de a explica tot mai scepticelor populaţii europene această necesitate. Iar modul închis în care se derulează convorbirile din Hampton Court nu va contribui la amplificarea încrederii cetăţenilor europeni, e de părere ziarul.

Editorialiştii apuseni se mai ocupă intens de evoluţia situaţiei din Irak, de incendiara ameninţare a preşedintelui iranian, care a cerut ştergerea de pe hartă a Israelului, precum şi de crescînda presiune exercitată asupra Siriei nu numai de americani, ci şi de francezi, în reacţie la implicarea Damascului în asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri.

In context, Der Standard din Viena e de părere că „SUA nu se grăbesc cu Siria”. Ziarul austriac de stînga crede că „pentru americani de această dată e mai important ca rezolvarea problemei siriene să se producă într-un mod consensual” şi multilateral, deci la nivelul comunităţii internaţionale, şi nu aşa cum s-a soluţionat criza irakiană. Ceea ce, potrivit ziarului, i-ar acorda preşedintelui sirian Assad o şansă de a se scoate din încrucătură.

Ziarul de dreapta danez Jyllands Posten salută adoptarea de către irakieni a noii lor constituţii, elogiind faptul că, odată în plus, irakienii au optat în favoarea buletinelor de vot şi împotriva gloanţelor şi bombelor.

Hannoversche Allgemeine Zeitung face un sumbru bilanţ al politicii occidentale faţă de Teheran, arătîndu-se alarmat de noul preşedinte iranian, care „a transformat conceptul agresiv al naţiunii islamice în doctrină de stat a Iranului. Americanii şi europenii au datoria de a se delimita clar de această poziţie iraniană”, scrie ziarul, deplîngînd faptul că occidentul a reacţionat prea puţin dur la ameninţarea regimului fundamentalist-islamic de la Teheran. Cerînd remedierea acestui neajuns, cotidianul din Hanovra relevă că "vestul va trebui doar să aibă grijă să evite căderea în capcană unui conflict al civilizaţiilor", care ar da apă la moară concepţiilor medievale exprimate de preşedintele Iranului, Ahmadinedjad.

In fine, Neue Osnabruecker Zeitung laudă verdictele severe pronunţate la Duesseldorf în procesul intentat teroriştilor islamici ai grupării El Tawhid. Ziarul subliniază cît de important e să se ofere anchetatorilor şi juriştilor mijloacele necesare să depisteze şi să condamne în justiţie asemenea grupări. Or, tocmai insuficienţa acestor instrumente „s-a dovedit în Germania, în trecut, o problemă esenţială”, subliniază cotidianul german. La rîndul său, Sueddeutsche Zeitung din Muenchen subscrie declaraţiei neobişnuite a curţii din Duesseldorf, care, în justificarea verdictului pronunţat în acest proces, a criticat neexpluzarea la timp, în conformite cu legislaţia germană, a străinilor suspecţi de terorism.

Oesterreich Journal abordează raportul Comisiei Europene asupra României şi Bulgariei, evidenţiind menţinerea intactă a şanselor de aderare a celor 2 ţări în 2007. Mesajul adresat de Comisie Bucureştiului şi Sofiei este, potrivit şefei diplomaţiei austrice, următorul: Alerta se perpetuează, dar ambele ţări sunt simultan încurajate, devreme ce, dacă investesc eforturi energice, îşi menţin şansele de aderare în 2007.

Rheinischer Merkur publică un reportaj din Bucureşti, care scoate în relief problema corupţiei,şi elogiază, ca "armă principală" împotriva ei, pe Monica Macovei, precum şi radicalitatea demersului ei de epurare de corupţi a aparatului justiţiei. Ziarul menţionează amplificarea pedepselor pentru acest delict şi ridicarea salariilor judecătorilor, dar şi "înverşunata opoziţie organizată a celor afectaţi" de cruciada ministrului justiţiei "şi a presei aservite oligarhilor, care fac totul spre a nu-şi pierde privilegiile", după ce s-au îngrăşat de pe urma corupţiei. Cuvinte de laudă găseşte în acelaşi reportaj şi reprezentantul economiei germane, Dirk Ruetze, care salută „cota unica de impozitare, creativitatea românilor şi sistemul tot mai bun de educaţie şi calificare”. In fine, reporterul german se arată entuziasmat de progresele realizate de Sibiu avîndu-l la cîrmă pe primarul sas Klaus Johannis.