1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un summit NATO care se anunţă agitat

Victor Iulian Tucă13 martie 2008

La Bruxelles s-a desfăşurat conferinţa cu tema „În ajunul Bucureştiului”, cu referire la summitul NATO ce va avea loc la Bucureşti în perioada 2 - 4 aprilie.

https://p.dw.com/p/DNqt
Drapelele statelor din NATO vor flutura şi la BucureştiImagine: AP

Conferinţa i-a avut ca invitaţi pe cei trei ambasadori NATO, Sorin Ducaru (România), Victoria Nuland (Statele Unite) şi Baron Frans van Daele (Belgia). Temele de discuţie au variat de la aderarea unor noi ţări la NATO, Afganistan, Kosovo, umbrela nucleară şi până la relaţiile NATO cu Uniunea Europeană.

Principalele candidate Croaţia, Albania şi Macedonia au deschis accesul la NATO, mai puţin ultima ţară, a cărei diferend cu Grecia riscă să-i compromită şansele de aderare. Cele două părţi, au subliniat ambasadorii NATO, trebuie să găsească o soluţie până sau chiar în timpul summitului de la Bucureşti.

NATO ar aduce în Balcani stabilitate şi pace. Pe de altă parte, Serbia pentru a scăpa din izolarea impusă de Alianţă s-ar putea reorienta spre Rusia.

Cu privire la Ucraina şi Georgia, se pare că nu există unanimitate printre aliaţi deşi România susţine aderarea celor două state la NATO.

„Nu există nici o ezitare în privinţa României, a subliniat ambasadorul român Sorin Ducaru, pentru Ucraina şi Georgia cu privire la oferta unui plan de acţiune pentru aderare (MAP - Membership Action Plan) la summitul de la Bucureşti.”

În schimb, ambasadorul Belgiei, Frans van Daele a fost mult mai rezervat, întrebându-se dacă o posibilă aderare la NATO are avea suportul întregii populaţii a Ucrainei şi Georgiei.

„Acum, uitându-mă la globul de cristal, văd că diferite ţări analizează în mod diferit momentul optim să ofere un plan de acţiune pentru aderare la NATO pentru Ucraina şi Georgia. Acum trebuie să ne întrebăm care sunt barometrele lor de observaţie. Barometrele care vin în mintea celor mai mulţi aliaţi este de a cunoaşte dacă, în spatele unei cereri explicite unui plan de acţiune pentru aderare (pentru Ucraina şi Georgia, n. red) există îndeajuns de mult consens, larg şi stabil în politica internă.”

„Nu este o problemă dacă aceste două ţări sunt capabile să adere la NATO ci este o problemă de timp”, a subliniat şi ambasadorul Statelor Unite, Victoria Nuland, subliniind că uşa alianţei rămâne deschisă şi că „nici o ţară din afară NATO nu are drept de veto”. Referirea a fost îndreptată spre Rusia care nu priveşte cu ochi buni o posibilă aderare a Ucrainei şi Georgiei şi ar considera-o un fapt inamical din partea Alianţei Nord Atlantice. Recenta ameninţare a preşedintelui Putin de a îndrepta rachetele nucleare spre Ucraina, daca fosta republica sovietica va adera la alianţa cântăreşte greu asupra viitoarei decizii de lărgire a NATO.

Cu privire la scutul antirachetă, ambasadorul Belgiei, Frans van Daele a subliniat că o parte din ţările aliate, în special România, Bulgaria, Grecia şi Turcia nu sunt acoperite. „Această problemă este complexă în termeni tehnici şi financiari şi nu se va putea rezolva la summit-ul de la Bucureşti” a afirmat Frans van Daele.

Unii membrii ai Alianţei Nord Atlantice din nordul Europei nu văd de ce ar trebui sa plătească pentru un sistem care se concentrează pe apărarea părţii de sud a alianţei.

Cu privire la relaţiile din NATO şi EU, s-a arătat de către toţi vorbitorii că, după o perioadă mai puţin propice, lucrurile au intrat în normal iar relaţiile dintre aliaţi s-au îmbunătăţit simţitor. Asta ar putea însemna şi contrariul mai ales că Statele Unite fac apel la aliaţii europeni să contribuie cu mai multe trupe la misiune în Afganistan şi să renunţe la restricţiile asupra posibilităţilor de utilizare in luptă a unora dintre forţe.

Limbajul diplomatic nu mai poate ascunde faptul unor fracturi grave ale Alianţei Nord Atlantice pe temele principale ale agendei de lucru de la Bucureşti.