Un summit fără întrebări și fără răspunsuri | Europa | DW | 11.07.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Un summit fără întrebări și fără răspunsuri

În plină criză guvernamentală la Londra, a existat la summitul pentru Balcanii de Vest prea puțin interes pentru cooperarea regională și oferirea unei perspective europene acestor țări. Brexitul a ținut capul de afiș.

A fost pur și simplu grotesc. La deschiderea summitului pentru Balcanii de Vest de luni de la Londra a lipsit chiar gazda: Boris Johnson a fost reținut - ministrul de Externe britanic se afla la câțiva kilometri de locul de desfășurare al reuniunii și era preocupat să-și redacteze demisia din funcție.

Brexit umbrește summitul

Importanta întâlnire pentru regiunea balcanică a fost afectată negativ de retragerea lui Johnson, gest prin care capul de afiș a fost ocupat din nou de Brexit: în loc să se pună accent pe un posibil nou val de extindere a UE, energiile s-au concentrat pe părăsirea Uniunii de către britanici. Și cum poate o țară care tocmai se pregătește să plece din clubul comunitar să prezinte credibil avantajele apartenenței la acesta?

Marea Britanie părăsește Uniunea, dar nu vrea să renunțe la responsabilitatea sa pentru Balcani, a încercat premiera Theresa May să explice situația. Ea a promis și sprijin financiar: după Brexit, Londra va oferi pentru anii 2020 și 2021 80 de milioane de lire sterline, adică un plus de 95% față de ajutorul financiar acordat în prezent de britanici Balcanilor de Vest. Banii vor sprijini proiecte de dezvoltare în regiune.

Reforme și proiecte economice

summit Balcanii de Vest Londra Theresa May

Premiera britanică Theresa May crede că bunăstarea este un garant al securității

Sunt multe de făcut: e nevoie de reforme în administrația publică și justiție, numeroase proiecte economice trebuie puse pe picioare. "Pe termen lung, bunăstarea economică este cel mai bun garant al securității", a declarat Theresa May. Așa s-a ajuns la tema principală vizată de șefa guvernului britanic: securitatea. La precedentele reuniuni pentru Balcanii de Vest se pusese accent pe subiecte precum cooperarea regională, schimburile educaționale și conectivitate; acum, Marea Britanie a adus în față problema securității. În acest domeniu, UE va conlucra pe viitor mult mai strâns cu cele șase țări balcanice prezente la summit. Obiectivele de securitate majore sunt împiedicarea migrației ilegale, a radicalizării și a traficului de arme.

A fost o temă la care s-a referit și cancelara germană, care a arătat că securitatea Balcanilor de Vest este și în interesul Germaniei și al Uniunii Europene.

Problema securității, preocupare majoră

Securitatea este de altfel singura temă care pare să reprezinte un numitor comun pentru toți cei implicați în summiturile pentru Balcanii de Vest, parte a așa-numitului Proces Berlin. S-a căzut de acord în acest sens ca țările din Balcanii de Vest să ajute autoritatea europeană de frontieră Frontex la securizarea granițelor externe ale UE, dar și la combaterea terorismului și crimei organizate prin intermediul Europol.

Apropierea dintre UE și Balcani pe tema combaterii migrației ilegale este și o temă care poate fi vândută ca o măsură de succes electoratului comunitar, influențat negativ de actualele temeri privind migrația și pierderea controlului, subiecte dezbătute în această notă negativă la nivelul întregii opinii publice europene.

Șpagat dificil

Dar UE trebuie să se preocupe nu doar de cetățenii săi, ci și de cei din Balcani: cum pot fi aceștia convinși să susțină cauza europeană, în condițiile în care perspectivele de aderare ale țărilor lor par încă foarte îndepărtate? UE vrea să-și extindă influența în Balcani prin proiecte concrete și vizibile. Și asta pentru că există deja alți actori majori care îi fac concurență în regiune: este vorba de Rusia, China și chiar Turcia, țări care și-au sporit semnificativ prezența în Balcanii în anii trecuți.

Este și motivul pentru care UE a făcut presiuni în vederea rezolvării unor vechi conflicte regionale: acordul dintre Macedonia și Grecia, prin care s-a pus capăt diferendului de zeci de ani dintre cele două state, privind denumirea primului, a fost negociat și încheiat cu mediere din partea UE și ar urma să servească drept model de rezolvare pentru alte conflicte bilaterale.

Noi discuții în 2019

Westbalkan Gipfel in London Johannes Hahn (Imago/A. Parsons)

"Ne-am învățat lecția": comisarul european pentru Extindere, Johannes Hahn

"Ne-am învățat lecția cu modelul Croației. Pe viitor, nicio altă țară nu va mai putea adera la UE înainte de a-și fi rezolvat problemele bilaterale", a declarat comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, intervievat de DW. La jumătatea lui 2019 vor fi demarate discuții  cu Macedonia și Albania. Serbia și Muntenegru negociază deja serios și sunt candidate serioase la aderare, în ciuda conflictului nerezolvat cu Kosovo.

Dar veștile bune din procesul de aderare sunt mascate în opinia publică europeană de temerile privind riscurile potențiale pe care le generează statele balcanice. Iar un aspect important în context este continua părăsire a regiunii de către tineret. Perspectivele economice proaste, lipsa încrederii în politică sunt cauzele principale pentru care tinerii balcanici își părăsesc țările.

Perspective pentru tineri

"Tineretul nu este convins că are un viitor la el acasă și de aceea trebuie să facem totul pentru a-i convinge pe cei care au plecat să revină în țările lor și pe cei care sunt încă acolo să rămână în continuare, pentru că patria lor le poate oferi un viitor bun", a declarat Angela Merkel la conferința de presă de la finalul summitului.

La final însă, nu se știe ce s-a discutat și s-a decis concret pe această temă. Și asta pentru că comunicarea cu presa prezentă, din rândul căreia au făcut parte numeroși jurnaliști veniți din regiunea balcanică, a atins un record negativ: la conferința de presă comună susținută de Merkel, May și premierul polonez Mateusz Morawiecki, a cărui țară va organiza anul viitor conferința pentru Balcanii de Vest, nu s-a permis nici măcar o întrebare din partea jurnaliștilor privind această regiune. Și nici o întrebare de la vreun jurnalist din Balcanii de Vest. O rușine, după cum au admis inclusiv jurnaliștii britanici. S-au permis însă fără probleme întrebări despre Brexit.

Vă mai recomandăm