Un nou episod în lupta Comisiei Europene cu Varşovia

Următorul pas pe calea escaladării nu a fost o surpriză. Având în vedere că guvernul polonez refuză să ia în serios preocupările Comisiei Europene cu privire la reforma sa judiciară, Comisia consideră că nu are altceva de făcut decât să se adreseze instanței.

Săptămâna trecută, la o reuniune a Consiliului de Miniștri de la Bruxelles, ministrul polonez al afacerilor europene, Konrad Szymanski, a reiterat că guvernul polonez intenționează să mențină controversata pensionare forțată  a judecătorilor Curţii Supreme.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a decis luni să depună o plângere la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg, argumentând că Polonia nu mai garantează independența instanțelor, lucru obligatoriu potrivit tratatelor europene.

"Polonia nu își îndeplinește obligațiile", a criticat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, la Bruxelles.

"Comisia consideră, de asemenea, că legea poloneză privind Curtea Supremă este incompatibilă cu legislația europeană, deoarece subminează independența sistemului judiciar și încalcă principiul potrivit căruia judecătorii nu pot fi înlocuiți prematur", a precizat sursa amintită. 

Judecători incomozi, pensionaţi

Guvernul polonez a beneficiat de două ocazii, începând din luna iulie, pentru a răspunde acuzațiilor și a lua măsuri de schimbare a legii.

Comisia Europeană, în calitate de "gardian al tratatelor europene", critică faptul că în Polonia judecătorii de la Curtea Supremă sunt în prezent pensionați la vârsta de 70 de ani, în loc de 65 de ani. În această situaţie se află 27 din totalul de 72 de judecători actuali, inclusiv președintele Curții, Malgorzata Gersdorf

Gersdorf a declarat de mai multe ori că nu va ţine cont de pensionarea forțată şi că îşi dorește să continue să lucreze. Săptămâna trecută, premierul polonez Mateusz Morawiecki s-a întâlnit cu Gersdorf pentru a explora eventuale modalități de compromis.

Acest lucru a fost interpretat de purtătorul de cuvânt al instanței ca un prim semn de bunăvoință. Curtea Supremă din Polonia a făcut deja apel la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg, cerând revizuirea legii vizându-i pe judecători. 

Comisia UE și opoziția din Polonia susțin că, în acest fel, partidul de guvernământ PiS dorește să scape de judecătorii nedoriți şi să ocupe posturile vacante cu candidați potriviți. Guvernul polonez insistă asupra faptului că majoritatea PiS din parlamentul polonez poate proiecta aparatul judiciar după cum consideră potrivit.

Comisia a cerut "o procedură accelerată", în scopul de a avea o "decizie definitivă în cel mai scurt termen" în acest caz. Până atunci, Comisia a solicitat judecătorilor "măsuri provizorii" pentru a suspenda efectele reformei adoptate în aprilie. Președintele polonez Andrzej Duda a numit săptămâna trecută zece noi judecători ai Curții Supreme în locul colegilor obligați să se pensioneze.

Decizia instanţei de a urgenta lucrurile aparţine preşedintelui acesteia. În cazul în care, la sfârșitul procesului, CEJ dă dreptate Comisiei, guvernul polonez va fi chemat să anuleze pensionările la Curtea Supremă de la Varșovia. În cazul în care guvernul polonez refuză acest lucru, nu este exclusă impunerea de amenzi usturătoare. În acest sens, plățile UE către Polonia ar fi diminuate. În prezent, Polonia este cel mai mare beneficiar al bugetului comun.

Polonia, acuzată că nu respectă statul de drept

Este vorba despre cea de a doua sesizare a CE privind recentele reforme judiciare ale guvernului polonez, condus de conservatorii naţionalişti din Partidul Lege şi Justiţie (PiS), după o iniţiativă similară în decembrie 2017 împotriva unei reforme a jurisdicţiilor poloneze de drept comun.

Aceste proceduri de infringement se desfăşoară în paralel cu o procedură mai dificilă şi mai ieşită din comun, aşa-numită a articolului 7 din Tratatul UE, declanşată de Comisie tot în decembrie 2017.

Acest mecanism, prevăzut în caz de risc de "încălcare gravă" a statului de drept într-o ţară, nu fusese declanşat până atunci în Uniunea Europeană. 

În vizorul Comisiei Europene este şi Ungaria

Între timp el a fost activat şi împotriva Ungariei ultraconservatorului Viktor Orban, la 12 septembrie, de această dată de către Parlamentul European.

Potrivit Parlamentului, Ungaria încalcă libertatea presei, libertatea științei și a cercetării și alte drepturi fundamentale. Premierul ungar Viktor Orban a respins acuzațiile de la Strasbourg în cursul sesiunii plenare.

Reacţiile UE la adresa Poloniei și Ungariei devin aşadar tot mai dure. Diplomații UE sunt îngrijorați că cele două ţări ar putea deveni într-un anumit moment adevăratul test pentru UE.

Ce se întâmplă dacă Polonia sau Ungaria nu recunosc hotărârile judecătorești definitive ale Curții Europene de Justiție sau ale Consiliului de Miniștri în cadrul procedurilor în curs? Există deja un precedent.

Polonia și Ungaria refuză să pună în aplicare o hotărâre a Curții Europene de Justiție privind distribuirea refugiaților din 2017. Prin urmare, Comisia Europeană a solicitat penalităţi financiare împotriva celor două state.