1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Despre infractori eliberati, santaje, probe ticluite

16 ianuarie 2019

Scandalurile din sistemul judiciar sunt artificii menite sa justifice mutilarea Legilor Justitiei, a legilor penale si procesual penale, afirma Sorina Marinas, judecator de la sectia penala a Curtii de Apel Craiova.

https://p.dw.com/p/3BcVk
Symbolbild Justiz Gericht Richterhammer
Imagine: picture alliance/imageBROKER

Intr-un interviu acordat Ziare.com, dna Sorina Marinas, foarte apreciata in randul magistratilor si unul dintre cei mai tineri (33 de ani) judecatori de nivel de Curte de Apel din Romania, a facut precizari transante despre subiectele fierbinti in dezbatere: santajarea si presarea judecatorilor de catre procurori, solutiile de achitare, efectele recursului compensatoriu, protocoale secrete si implicarea SRI in procesele penale, conditiile de munca din instante.

Iata principalele declaratii facute de Sorina Marinas:

  • Judecatorul care afirma ca a fost santajat sau presat nu are calitatile necesare pentru a fi numit judecator. Nu poti pretinde ca cineva, oricine, te poate santaja sau poate pune presiune asupra ta, fara sa stirbesti autoritatea cu care ai fost investit.
  • Au existat multe dosare penale formate ca urmare a unor plangeri penale sau denunturi formulate impotriva mea, toate au fost solutionate cu clasare.
  • Judecatorii nu au avut cunostinta de existenta protocoalelor PICCJ-SRI. Ele au reprezentat, din punctul meu de vedere, simple proceduri de lucru intre institutii.
  • In dosarele solutionate de mine nu au existat probe la care inculpatii sa nu aiba acces si nici nu am identificat acte de urmarire penala efectuate de ofiteri SRI.
  • Solutia de achitare nu reprezinta neaparat "nevinovatia absoluta"
  • Sectia pentru anchetarea magistratilor ar putea fi perceputa de magistrati ca o anumita tentativa de hartuire.
  • Recursul compensatoriu a reprezentat o masura de clementa, desi a fost prezentata public ca o masura reparatorie impusa de CEDO.
  • Orice masura de clementa constituie un motiv in plus pentru toti infractorii sa creada ca vor scapa fie nepedepsiti, fie cu o pedeapsa mica.
  • As vrea sa-l vad pe ministrul Justitiei deliberand si pronuntand o solutie in timp ce ceilalti 9 colegi de birou vorbesc intre ei. Curtea de Apel Craiova functioneaza intr-un fost service auto. Grefierii ar merita "un recurs compensatoriu" pentru conditiile de munca.
  • Fiecare neadevar spus, fiecare jignire tinde la bagatelizarea rolului Justitiei. Nu am fost suficient de diligenti pentru a observa din timp pericolele si pentru a reactiona la timpul potrivit. Insa niciodata nu e prea tarziu.


Cum se vad din perspectiva unui judecator "penalist" scandalurile din Justitie cu inregistrari, cu acuzatii despre mii de victime ale abuzurilor procurorilor, despre mii de nevinovati in puscarii si milioane de persoane interceptate. E macar un sambure de adevar?

Scandalurile din sistemul judiciar au fost provocate cu ajutorul unor teorii ale conspiratiei, special elaborate pentru a decredibiliza magistratii. Stigmatizarea procurorilor, catalogarea acestora ca fiind o categorie profesionala care si-a facut un scop din "aruncarea dupa gratii" a milioane de nevinovati, interceptarea a milioane de persoane, reprezinta doar artificii aruncate in spatiul public pentru a justifica mutilarea Legilor Justitiei, a legilor penale si procesual penale.

Este cat se poate de evident ca solutia de condamnare o pronunta judecatorul, nu procurorul. Acesta din urma poate doar sa formuleze o acuzatie. De asemenea, masurile de supraveghere tehnica, cea mai "deranjanta" fiind vestita interceptare, sunt dispuse de judecator, in conditiile prevazute de lege.

Pe de alta parte, aceste afirmatii sunt formulate cu vadita rea credinta. Presupunand ca judecatorii ar fi emis milioane de mandate de supraveghere tehnica (presupunerea fiind facuta pentru a demonta aceste afirmatii, intrucat numarul rezulta cu precizie din fiecare raport anual de activitate al SRI, disponibil la http://www.cdep.ro/caseta/2015/09/22/hp15023_raportSRI_2014.pdf, de unde reiese, de exemplu, ca numarul mandatelor puse in executare in cursul anului 2014 a fost de 42.263), nu exista posibilitatea interceptarii a milioane de persoane, pentru ca nu exista resursa umana necesara implementarii unui astfel de numar de mandate, din punct de vedere logistic nu exista aparatura, spatiul de stocare si nici resursele financiare necesare desfasurarii unei activitati de interceptare de natura celei vehiculate in spatiul public.

Despre "nevinovatii" din penitenciare, ce ar fi de spus? Sunt atat de "nevinovati" incat cea mai mare parte a celor liberati anterior executarii integrale a pedepsei revin in penitenciare intr-un interval de timp relativ scurt si, bineinteles, sunt tot nevinovati.

Cititi articolul integral pe ziare.com accesand linkul de mai jos.