Un an de la incendiul devastator de la Notre Dame: multe întrebări fără răspuns | Cultură | DW | 15.04.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Cultură

Un an de la incendiul devastator de la Notre Dame: multe întrebări fără răspuns

Pe 15 aprilie 2019 a ars renumita catedrală Notre Dame din Paris. De atunci, experții se străduiesc intens să pregătească restaurarea monumentului arhitectural. Nu se știe însă când va începe renovarea.

Jean-Didier Mertz stă lângă o paletă cu blocuri de piatră. Acestea sunt învelite în celofan, unele au însă pete închise la culoare: urme de plumb. De aceea, nu este voie ca aceste pietre să fie atinse sau mișcate, avertizează Mertz. Blocurile de piatră provin din zidul prăbușit al renumitei catedrale Notre Dame.

Pe 15 aprilie 2019, întreaga lume a urmărit cu sufletul la gură, live la televizor, cum acest simbol al Parisului era cuprins de flăcări. Pompierii au luptat cu disperare cu focul, pentru a salva ce a mai putut fi salvat. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat la scurt timp după aceea într-un discurs televizat: "Vom reconstrui Notre Dame și o vom face și mai frumoasă. Și vreau ca renovarea să fie gata în cinci ani."

De atunci, arhitecți, ingineri, arheologi și istorici ai artei lucrează sub presiune pentru a analiza detaliat pagubele produse de foc catedralei vechi de 850 de ani.

Nu există încă un bilanț definitiv al daunelor

Geologul Jean-Didier Mertz și echipa sa de la "Laboratoire de recherche des monuments historiques" (LRMH), unul din laboratoarele de cercetare cele mai renumite ale Franței, oferă de un an consiliere în acest proces de restaurare a catedralei Notre Dame.

Mertz și echipa sa au transportat blocurile de piatră de la Paris la Champs-sur-Marne, la 50 de kilometri distanță de capitala franceză, pentru a le analiza. Acum este nevoie de expertiza lui Mertz pentru a evalua starea în care se află aceste blocuri de piatră.

Cum au suportat pietrele temperaturile foarte ridicate din timpul incendiului? Au fost avariate? Pot fi refolosite? "Azi nu mai avem carierele de piatră", spune geologul. "Vrem să încercăm să găsim pietre noi cu materiale identice. În plus, prin analizele noastre trebuie să aflăm în ce stare sunt zidurile catedralei care nu s-au prăbușit."

De aceea, Mertz vrea să afle mai mult despre mortarul folosit în urmă cu multe sute de ani la ridicarea catedralei. "Este în vârstă de 850 de ani și a rezistat secole întregi. Vrem să aflăm din ce constă exact, pentru a-l putea reconstitui în același fel în care a fost făcut în urmă cu sute de ani."

Pietrele de la Notre Dame spun o poveste

Geologii, chimiștii, inginerii sau microbiologii de la LRMH sunt, de regulă, activi în întreaga Franță. Sarcina lor este de a furniza suport științific și tehnic la menținerea și restaurarea monumentelor istorice.

Experții lucrează în diverse domenii de cercetare: piatră, lemn, beton, metal, textile. Ei fac recomandări pentru cele mai bune modalități de restaurare la fiecare obiect de artă în parte. De la incendiul de la Notre Dame, Mertz și colegii săi se preocupă exclusiv de catedrala avariată. Există deja prime rezultate? "Nu", admite cu regret Mertz, "nu putem prezenta rezultate finale".

Mai întâi, LRMH va concepe un fel de program de indicații care le va folosi restauratorilor la curățarea delicată a blocurilor de piatră. "Nu au voie să îndepărteze, pur și simplu, stratul de plumb. Așa s-ar pierde informații importante."

Fiecare piatră este valoroasă

Aproximativ 800 de palete cu astfel de blocuri de piatră sunt depozitate în prezent în fața catedralei Notre Dame. Nici măcar o grămăjoară de moloz nu va fi aruncată de la un monument atât de important. Totul va fi catalogat, analizat, păstrat.

Chiar dacă Mertz nu se poate pronunța încă în ceea ce privește refolosirea pietrelor pe care le analizează la restaurarea catedralei Notre Dame, el a aflat deja câteva lucruri noi. "Au fost câteva surprize arhitectonice. Am aflat că la trecerile de la transept, acolo unde în secolul 19 arhitectul Viollet-le-Duc a ridicat vârfurile turnurilor, au fost montate arcuri transversale pentru a consolida clădirea."

Cercetătorii se bucură să descopere astfel de secrete. Dar reconstrucția nu are de-a face doar cu trecutul, ci și cu viitorul.

Deteriorare gravă provocată de plumb pe materialul de construcție

O problemă majoră pentru renovare și la un an de la incendiu este plumbul. Plăcile de pe acoperiș groase de cinci milimetri care s-au topit la incendiu cântăreau peste 200 de tone. Se adăugau la acestea alte 250 de tone ale vârfului de turn construit exclusiv din plumb de către arhitectul Eugène Viollet-le-Duc, care a condus restaurarea din secolul 19.

Tot ce putea fi scos din catedrală și salvat a fost deja evacuat încă din timpul incendiului. La nouă zile după incendiu au fost demontate și ferestrele. O muncă foarte dificilă. Și tot mai există în prezent la Notre Dame aproape 1000 de metri pătrați de sticlă. Unde erau înainte ferestrele sunt acum găuri negre.

Claudine Loisel, chimistă și expertă în picturi pe sticlă în cadrul LRMH, a observat cu mare atenție lucrările de demontare a ferestrelor. "Ferestrele sunt în stare bună", spune ea cu ușurare. "Tavanul și-a îndeplinit cu brio menirea." A protejat ferestrele de flăcări ca un scut. "Iar pompierii au respectat cu strictețe planul de urgență. A putut fi evitat astfel un șoc termic, adică o modificare masivă și rapidă a temperaturii pe suprafața ferestrelor."

Ferestrele catedralei nu au fost distruse

Și ferestrele sunt afectate de depunerile de plumb. Stratul negru de pe sticlă ar fi atât de otrăvitor, încât Claudine Loisel a fost nevoită să poarte mască și ochelari de protecție la efectuarea analizelor.

Pe computerul din biroul ei se pot vedea imagini cu schița catedralei. Ea ne povestește cât de bucuroasă a fost când a intrat în catedrală la o zi după incendiu. "Când am văzut că ferestrele pot fi demontate fără probleme, că încă erau în stare bună, nedeteriorate, că sticla nu s-a spart în mii de cioburi, am fost de-a dreptul fericiți."

Ferestrele sunt salvate, dar ce se va alege de zidurile de la Notre Dame? Tot mereu circulă zvonuri cum că structura ar fi avut de suferit din cauza flăcărilor și că întreaga catedrală ar fi în pericol de prăbușire.

Cele mai mari probleme sunt cauzate încă de demontarea schelelor. Fuseseră montate deja înaintea incendiului, în vederea renovării vârfului de turn. Acesta s-a prăbușit la incendiu, dar schelele au rămas. Pentru a le putea înlătura, trebuie mai întâi consolidată prin balcoane de lemn întreaga structură de ranforsare a zidurilor.

Planuri îndrăznețe pentru noua Notre Dame

Structura metalică a schelelor s-a contopit din cauza căldurii flăcărilor. Luni în șir, vremea a fost prea proastă pentru a permite începerea lucrărilor de demontare. Acum a venit criza coronavirus și totul a fost întrerupt.

Macron le-a promis francezilor restaurarea catedralei în maximum cinci ani. Câțiva arhitecți faimoși au venit cu planuri originale de renovare: Notre Dame cu acoperiș de sticlă, Notre Dame cu piscină pe acoperiș, Notre Dame cu grădini urbane pe acoperiș.

Niciun astfel de proiect nu va fi aprobat. O licitație pentru proiectul arhitectural de renovare va avea loc în iunie 2020 – dacă nu va fi amânată din cauza coronavirusului.

"Nu trebuie să-și facă nimeni griji: la Notre Dame nu va exista nici piscină, nici teatru în aer liber, nici acoperiș transparent, nimic de genul acesta. Cred că Notre Dame va fi restaurată cu mult respect față de importanța și istoria ei", spune Aline Magnien, directoarea LRMH.

Reconstrucția ar urma să înceapă în 2021. A fost strânsă suma de un miliard de euro de la 320.000 de donatori. Când va începe concret munca de reconstrucție nu poate însă nimeni să spună azi.

Vă mai recomandăm