1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ultimul Sirtaki

29 aprilie 2010

Comentatorii de presă germani îşi opresc din nou atenţia pe larg asupra crizei cu care se confruntă statul elen, căutând răspuns la întrebarea dacă şi în ce fel poate fi ajutată Grecia să scape de faliment.

https://p.dw.com/p/N9bm
Imagine: dpa

Sub titlul "Ultimul Sirtaki", săptămânalul Die Zeit constată că "Grecia e la pâmânt" şi, ca atare, "ar trebui să-i acordămn ajutor, pentru ca imediat după aceea să schimbăm regulile de joc ale uniunii monetare."

"Ar fi simplu, ar fi drept şi nici nu ne-ar costa, pentru început, nimic, dacă i-am lăsa pe greci să ajungă la faliment", notează Die Zeit şi continuă, explicând: "Grecii au trăit peste posibilităţi şi ar trebui să plătească pentru aceste greşeli cu un faliment de stat, ca de altfel şi băncile, care le-au împrumutat prea mulţi bani. Ar fi şi o lecţie dată tuturor celor care cred că pot scăpa nepedepsiţi dacă celebrează o orgie a falimentului. Cât de bucuroşi am fi să argumentăm aşa. (...) Fiecare ţară şi fiecare bancă sunt responsabile pentru acţiunile lor. Doar atunci poate funcţiona Europa şi capitalismul."

Autorul articolului arată de ce lucrurile nu sunt atât de simple şi nu putem argumenta aşa, deşi am avea toate motivele s-o facem, mai ales că pe germani sprijinirea Greciei i-ar costa peste 8 miliarde de euro, pentru început:

"Să-i salvăm sau să nu-i salvăm, nimeni nu ştie încotro ne îndreptăm într-un caz sau altul. (...) Dacă lumea nu le sare în ajutor, atunci criza financiară ar putea reveni neîntârziat. Grecia nu-şi va putea plăti datoriile externe. Doar în Germania creditele acordate Greciei se ridică la 45 de miliarde de euro, o serie de bănci fiind ameninţate din nou. Apoi Grecia ar ajunge din ce înce mai mult la mâna speculanţilor, care s-ar putea năpusti în curând asupra Portugaliei, apoi a Irlandei, asupra Spaniei şi poate chiar asupra Italiei."

Din comentariul publicat de cotidianul care apare la Hamburg reiese limpede că din întreaga situaţie trebuie trase învăţăminte. Statele din spaţiul euro încalcă cu uşurinţă regulile stabilite de comun acord. Grecia şi Italia au fost admise în această uniune, deşi se ştia prea bine că statisticile erau măsluite. Pe viitor, conchide Die Zeit, ar putea fi evitate atari greşeli, dacă se respectă regulile în vigoare.

De Volkskrant

din Amsterdam avertizează la rândul său faţă de extinderea crizei asupra Portugaliei, Spaniei şi Italiei. Într-un astfel de caz, ne putem aştepta la o nouă criză a băncilor.

"În ce lume trăim!" scrie şi La Republique du Centre din Orleans şi adaugă: "nici n-am scăpat bine de norul de cenuşă provocat de erupţia vulcanică din Islanda, că ne vedem confruntaţi cu criza de proporţii din Grecia, care ameninţă spaţiul euro."

Referitor la ezitarea Germaniei de a contribui la salvarea Greciei de la faliment, cotidianul parizian Le Figaro înţelege această atitudine, dar atrage atenţia asupra consecinţelor unui refuz de a acorda bani statului elen: "Criza s-ar putea răspândi de la Atena asupra întregii Europe şi asta ne-ar costa în final mult mai scump".

În paginile sale de foileton, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung consacră un amplu articol apariţiei volumului de debut al Hertei Müller, "Niederungen" (Ţinuturi joase), în formă completă la editura Hanser din München. Autorea articolului apreciază nu doar valoarea literară a cărţii, dar consideră totodată că volumul de debut al laureatei premiului Nobel pentru literatură este şi o cheie pentru înţelegerea întregii creaţii a Hertei Müller.

Autor: Medana Weident
Redactor: Ovidiu Suciu