1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE, între puiul subfinanțat, buget și China

19 mai 2020

Europarlamentarii Siegfried Mureșan, Dacian Cioloș și Carmen Avram au fost invitați la o dezbatere despre răspunsul UE la criza coronavirusului. S-a discutat și despre cine poate și cine nu poate fi ajutat.

https://p.dw.com/p/3cTx8
Imagine: picture-alliance/ROPI/Fotogramma/Mantero

Uniunea Europeană nu va avea fonduri pentru a salva întreaga agricultură: crescătorii de păsări nu vor putea primi ajutoare, avertizează eurodeputatul socialist Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European. La o dezbatere online organizată de Biroul Parlamentului European în România, Avram a povestit că în grupurile de lucru din Legislativul comunitar „ni s-a explicat, chiar de către comisar (Janusz Wojciechowski, comisar pentru Agricultură - n.red.), că nu putem salva chiar toate sectoarele, așa că n-o să ne aplecăm spre pui, o să păstrăm doar sectorul de vită”. Mai există un fond de rezervă de 500 de milioane de euro, exact pentru situații de criză, care nu a fost activat nici până acum, spune reprezentantul PSD în forul european, care își critică și colegii din Comisia de Agricultură, care „nu s-a mișcat la potențialul pe care îl avea și nu cred că a adoptat toate măsurile pe care ar fi putut să le adopte”.

Banii UE pentru agricultură, filtrați la nivel național

Fermierii au nevoie să primească subvențiile în avans, a mai precizat Avram, părere pe care o susține și fostul comisar pentru Agricultură, Dacian Cioloș, șeful grupului europarlamentar Renew Europe: „Mi se pare important ca anul acesta să se plătească o parte consistentă din subvenții în avans. Agricultorii clar vor avea nevoie de lichidități și le va fi mai greu să meargă la bănci să ia bani pentru a relua cultura, după recoltare în vară-toamnă.” Un rol important îl au autoritățile naționale în absorbția fondurilor, a mai precizat Cioloș: „Tot mai puține programe și decizii se aplică de la Bruxelles, majoritatea programelor trec prin Guverne, prin administrația publică națională. E important să spunem lucrul acesta, pentru ca Uniunea Europeană să nu fie blamată pentru lucruri pe care nu le-am făcut noi. Dacă România ar fi avut un fond mutual care să gestioneze situații de criză, am fi putut pune mai repede în aplicare anumite măsuri și am fi canalizat mai repede fonduri din politica agricolă comună, pentru a gestiona situații de criză”.

Cioloș a vorbit și despre bugetul pentru agricultură din viitorul exercițiu comunitar de șapte ani: „Agricultorii nu trebuie să plătească prețul acestei crize. Riscăm o criză alimentară, dacă nu avem un buget consistent pentru agricultură. Dar o riscăm și din cauza secetei, unde sprijinul cel mai concret care poate veni de la Uniunea Europeană este să obținem finanțare pentru investițiile în infrastructura de irigații. E finanțarea cea mai concretă și pe termen lung pe care o putem obține.”

Fondul propus de Franța și Germania

La întrebarea Deutsche Welle legată de oportunitatea unui fond separat de Comisia Europeană pentru reconstrucția economiilor comunitare afectate de criză, propus de tandemul franco-german, a răspuns doar Carmen Avram, și a mărturisit că a surprins-o acest anunț: „A stârnit confuzie și am observat că nu este clar dacă acest plan va fi cel al Comisiei sau va influența decizia Comisiei din 27 mai”, când președinta Executivului european, Ursula von der Leyen, ar urma să prezinte liniile directoare ale pachetului de relansare a economiei Uniunii. Eurodeputatul socialist a comentat însă, că „anunțul de ieri dă un semnal și reintroduce în forță ideea a Germaniei și a Franței privind crearea unor european champions, fuziunea dintre giganții economici din Franța și Germania pentru a face față competiției care vine din China și din Statele Unite. Această idee de creare a campionilor europeni nu a fost foarte bine primită în Parlamentul European și în Comisia de Economie. Am participat la discuții privind opoziția față de această idee. Acești giganți ar urma să afecteze atât competiția europeană cât și consumatorul”. Cu toate acestea, Avram speră că pe 27 mai, Europa va avea un plan care să apropie de sfârșit diferendul din interiorul Uniunii și să evite crearea de discrepanțe majore și turbulențe.

Și Siegfried Mureșan, de la PNL, partid membru al familiei popularilor conservatori europeni, a avut oportunitatea de a comenta pe această temă. „Trebuie să ajutăm oamenii și companiile. Și de la nivel european, și de la nivel național. Riscăm să intrăm în recesiune datorită perioadei de carantină, fiindcă spitalele nu puteau face față unui număr mare de îmbolnăviri, iar cea mai bună modalitate de a folosi fondurile europene sunt investițiile în sănătate. Știm că una din marile probleme ale sistemului de sănătate din România a fost subfinanțarea, indiferent cine a fost la guvernare”. Din acest punct, subiectul a fost abandonat, iar dezbaterea a patinat spre un schimb de replici cu tentă electorală între reprezentantul PPE și cel al Renew Europe.

Despre viitorul buget comunitar, Dacian Cioloș a ținut să sublinieze că Uniunea Europeană „nu este un bancomat. Nu vom accepta să distribuim bani unor Guverne și unor politicieni care ajung la putere și se folosesc de bani europeni atacând Uniunea și distribuind fondurile pe criterii clientelare, fără nici un control”. Șeful Renew Europe a mai amintit că Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, va verifica „modul în care vor fi folosite fondurile ce vor fi distribuite masiv statelor membre în următoarele luni”.

Fake news, propagandă, dezinformări

Dezbaterea nu putea ocoli pandemia de știri false și propagandă. Dacian Cioloș a amintit despre vocile care prezic de 70 de ani desființarea Uniunii Europene și o fac și acum. „UE a trecut prin mai multe crize și nu doar că nu a dispărut, dar a ieșit întărită din acele crize.” Iar Carmen Avram i-a rugat pe cei care se informează doar din social media „să treacă puțin prin ziare și televiziuni, să-și petreacă 10 minute pe zi citind surse autorizate și verificate. Trăim într-o lume pe care nu am anticipat-o, o lume imprevizibilă, care se poate îndrepta în orice direcție”. Celor ce se îndoiesc de Europa, eurodeputatul socialist le-a sugerat „să ia legătura, din când în când, cu oameni care au trăit și într-o altă realitate, nu acum 300 de ani, ci acum 30 de ani. Putem să întâlnim oameni care ne pot zugrăvi o altfel de perspectivă, dacă Uniunea Europeană nu ne mai place. UE nu e perfectă, dar se reformează și este cea mai bună lume în care putem trăi. Fără Uniune am fi singuri și singuri nu e bine nimănui”.

„Oricine spune că Rusia, China, și Cuba ne-au ajutat mai mult, este un populist”, a comentat Siegfried Mureșan, amintind că regimul chinez „este preocupat să achiziționeze la preț de nimic companii europene din domenii strategice”, dar și că „o parte importantă din echipamentele medicale trimise din China nu au corespuns standardelor de calitate”. Concluzia eurodeputatului PPE: „Regimul comunist de la Beijing nu ne este prieten. Vrea o cu totul altă ordine a societății. Nu există stat de drept, nici libertate de exprimare în China.”

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.