UE vrea să limiteze influența Rusiei în Balcani

"Nu poate să se învârtă totul în jurul Poloniei", oftează un diplomat de la Bruxelles după prima zi a summitului european. "Există probleme mult mai importante, cum ar fi evoluțiile din Balcani." Șefii de stat și de guvern din UE au discutat joi seară în cadrul unei cine comune despre situația din această regiune. Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, s-a întors recent dintr-o călătorie prin țările Balcanilor de Vest, iar impresiile ei nu sunt deloc încurajatoare: "Am văzut o regiune marcată mai mult decât oricând pe diferite planuri de tensiuni și provocări." Concluzia lui Mogherini, în spatele ușilor închise, e că Rusia încearcă să influențeze în diferite feluri guverne, grupări etnice și decizii în Balcani.    

Regiunea ar putea deveni un fel de tablă de șah pentru "jocul marii puteri", a avertizat Mogherini. Prezumtivul obiectiv al Moscovei e să slăbească legătura regiunii cu UE și să prezinte Rusia ca pe o alternativă la o Uniune aflată într-un proces de destrămare. Săptămâna trecută, Mogherini a fost huiduită în parlamentul Serbiei, i-a fost greu să ia cuvântul pentru că reprezentanții unui partid radical au scandat: "Rusia, Rusia!"

Obiectivul unei integrări în UE - într-o bună zi

La summitul UE, șefii de stat și de guvern - din nou cu excepția reprezentanților Poloniei - au garantat că vor sprijini perspectiva europeană a celor șase state din Balcanii de Vest. Toate urmează să devină cândva, în funcție de gradul de evoluție, membrii UE. "Noi ne ținem promisiunile", a spus președintele reales al Consiliului European, Donald Tusk. În același timp, diverși diplomați din UE au subliniat că ar mai putea trece mulți ani până la integrarea unui stat fragil precum Bosnia-Herțegovina în UE. Cancelarul federal Angela Merkel a vorbit despre o situație "complicată" în aceste țări, declarând: "Ne-am hotărât să ajutăm mai mult, pentru a sprijini perspectiva europeană a acestor state."

Un diplomat al UE care cunoaște regiunea foarte bine a criticat înainte de summit că Europa "a neglijat Balcanii". Din cauza crizelor din interiorul UE, a problemelor legate de migrație și a conflictului din Ucraina, statele din Balcani au fost percepute în ultimii doi ani doar ca "rută de tranzit" sau "rută balcanică", a mai adăugat diplomatul. Macedonia se confruntă în continuare cu o criză politică profundă. Serbia nu recunoaște independența fostei sale provincii Kosovo - la fel ca Rusia. În Muntenegru, parlamentul se află într-un blocaj. Anul trecut a eșuat o tentativă de puci, în spatele căreia e suspectată Moscova. Rusia nu acceptă integrarea statului Muntenegru în NATO. În Bosnia, entitatea sârbă Republica Srpska amenință că se desparte de statul federal.

Deși șefii de stat și de guvern nu au menționat Rusia în declarația lor de la summit, "a fost clar pentru toată lumea la cine se face referință", a spus diplomatul UE. Cancelarul Austriei, Christian Kern, i-a îndemnat pe politicienii din UE să nu permită să se creeze un "vacuum" în regiune, în condițiile în care se pare că SUA se retrag iar Rusia ar putea să folosească șansa să prindă cheag în Balcani.

Conflicte nerezolvate   

La două decenii după războaiele civile din Balcani, UE observă cu frustrare că atacurile naționaliste între țările vecine din Balcani au ajuns să fie la ordinea zilei. Diplomatul UE deplânge că nu au fost soluționate conflictele etnice din regiune. Din acest motiv, Uniunea Europeană a organizat deja cu trei ani în urmă Conferința pentru Balcanii de Vest, în vederea dialogului dintre țările din regiune, dar și cu obiectivul unei legături mai strânse cu UE. În 2017, Italia va găzdui noua ediție a conferinței care a avut loc până acum la Berlin, Viena și Paris. Premierul britanic Theresa May a anunțat la Bruxelles că Marea Britanie se va angaja în continuare pentru regiunea Balcanilor, în ciuda Brexitului, și va organiza Conferința pentru Balcanii de Vest în 2018.     

UE le-a cerut statelor din Balcani să întrețină relații bune de vecinătate și a promis că va sprijini reformele pe toate planurile. Din partea Comisiei Europene se aude că e vorba în special de sprijinirea instituțiilor statului de drept și a dezvoltării economice. Anul acesta, Serbia primește un sprijin european de 215 milioane de euro, Kosovo 92 de milioane, Albania tot 92, Macedonia 95, Muntenegru 40 și Bosnia-Herțegovina 44. O suplimentare a fondurilor nu e planificată pe moment.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a exclus primirea a noi state membre în Uniunea Europeană în timpul mandatului său. La ora actuală, UE trebuie să organizeze, în schimb, o ieșire din Uniune: cea a Marii Britanii.

Autor: Bernd Riegert (das)