1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE: Cine îi preia pe migranți?

10 ianuarie 2019

49 de migranți aflați în apele Maltei pot să părăsească vasele de salvare pe care se află. Dar o soluționare europeană de principiu a crizei refugiaților întârzie. Unele state membre refuză orice contribuție.

https://p.dw.com/p/3BI5P
Mittelmeer-Flüchtlinge auf der Sea Watch 3
Imagine: Sea-Watch/Chris Grodotzki

Statele membre ale UE au avut nevoie de mai bine de două săptămâni pentru a cădea de acord cine ar urma să preia 49 de migranți aflați la bordul a două nave de salvare în apele de coastă ale Maltei. După medieri intensive ale Comisiei Europene, următoarele țări s-au declarat de acord să preia fiecare câțiva migranți: Germania, Franța, Olanda, Portugalia, Irlanda, România, Luxemburg, Italia și Malta. Negocierile au fost complicate de Malta, care a dorit să se decidă cu această ocazie și soarta a altor 250 de migranți, aflați deja în micul stat insular din Marea Mediterană. Așa-numita "înțelegere Ad-hoc" a fost acum încheiată, după cum a anunțat premierul maltez Muskat în capitala Valletta.

Se caută o soluție de durată

Comisarul european pentru migrație Dimitris Avramoupolos a lăudat la Bruxelles disponibilitatea țărilor amintite de a prelua migranți, numind-o un "exemplu de solidaritate europeană". Dar Avramopoulos a atras atenția că aceste "înțelegeri Ad-hoc" nu sunt soluții pe termen lung. Nu se poate pleca de la premisa că se va negocia de la zero în cazul fiecărei noi nave cu migranți. Chiar dacă obiectivul este stoparea totală a "migrației ilegale", țările membre trebuie să admită că vor exista mereu un "anumit număr" de migranți care își vor risca viețile pe Marea Mediterană pentru a ajunge în UE, în ciuda tuturor opreliștilor, a spus Avramopoulos. Pentru aceștia ar trebui găsită o soluție de durată. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci trebuie măcar introdus un sistem temporar de repartizare, până la adoptarea unei noi legislații europene privind azilul.

Scade numărul sosirilor

Comisarul european pentru migrație Dimitris Avramoupolos
Comisarul european pentru migrație Dimitris AvramoupolosImagine: Reuters/L. Niesner

Statele UE negociază de ani buni pe marginea acestui mecanism. Polonia și Ungaria resping total primirea de migranți și azilanți, în pofida deciziilor instanțelor europene. Guvernul populist al Italiei cere repartizarea acestora în celelalte țări membre. Până se va ajunge la acest punct, Italia va ține închise porturile sale pentru navele care salvează migranți de pe mare, a anunțat ministrul de Interne Matteo Salvini. Comisarul Avramopoulos a arătat că Spania duce în prezent greul primirii de noi migranți. În ansamblu însă, numărul noilor sosiți a scăzut drastic. În 2018 au venit în jur de 150.000 de noi migranți pe Marea Mediterană. Este cel mai mic număr din 2013 încoace. Comisia Europeană nu consideră că se mai poate vorbi de o "criză a refugiaților".

Negocieri pentru "Sophia"

La Bruxelles se negociază și viitorul misiunii marine a UE "Sophia", misiune care are și rolul de a salva ambarcațiunile care naufragiază. Până acum, navele misiunii "Sophia" i-au adus pe migranții porniți din Libia în Italia. Guvernul populist de la Roma respinge între timp această variantă și vrea să modifice regulile de funcționare a proiectului "Sophia". O misiune care riscă să fie suspendată, pentru că alte țări comunitare resping preluarea de migranți. Mandatul ei a fost cu greu prelungit înainte de Crăciun cu doar încă trei luni, până la sfârșitul lui martie. Misiunea Sophia are rolul principal de a antrena paza de coastă libiană, care ar trebui să îi prindă pe migranții care vin spre UE și să-i readucă în Libia.

Moria Lesbos refugiati
"Hot spot-ul" Moria pe insula Lesbos: plin până la refuzImagine: DW/I. Anastassopoulou

Comisarul Avramopoulos s-a declarat înțelegător față de criticile privind condițiile de care beneficiază refugiații în taberele din Grecia. Criticile au fost reînnoite joi de organizația de ajutorare "Oxfam". Neajunsurile ar fi cunoscute de Comisia Europeană, a admis Avramopoulos. "Grecia trebuie să facă mai mult", a declarat el. UE a pus la dispoziția Greciei fonduri serioase pentru taberele de refugiați și centrele de înregistrare (hot spots) de pe insulele din Marea Egee. "Există lacune", a recunoscut Avramopoulos. Dar el a respins pe moment demararea unei proceduri de infringement împotriva statului elen din această cauză.

Bernd Riegert Brüssel
Bernd Riegert Bernd Riegert este corespondent DW la Bruxelles și a fost corespondent în SUA.