UE: Protecţia avertizorilor de integritate

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, are numai cuvinte de laudă la adresa celor care, în ultimii ani, au scos la lumină o serie întreagă de scandaluri, care au zguduit Europa: "LuxLeaks", "Panama Papers", "Dieselgate" şi, cel mai recent, "Cambridge Analytica".

"Dacă persoane din interiorul diferitelor instituţii au curajul să facă publice informaţii privind astfel de nereguli, noi trebuie să le asigurăm o mai bună protecţie", a subliniat comisarul UE. "Multe dintre aceste afaceri n-ar fi ieşit niciodată la iveală dacă oameni din interior nu ar fi avut curajul să ridice glasul", a mai spus Timmermans, atrăgând atenţia asupra rolului pe care îl au aceşti revelatori de secrete pentru democraţia din Europa.

Un canal de raportare pentru whistlebloweri

Pentru început, Comisia UE vrea să extindă cercul persoanelor care necesită protecţie. Avertizori de integritate nu sunt doar angajaţi ai unei instituţii publice sau companii particulare, ci şi practicanţi sau colaboratori, de pildă. "Cine atrage atenţia asupra unor nereguli şi încălcări de lege, nu ar trebui să se teamă de represalii din partea angajatorilor", "de pierderea locului de muncă" sau că ar putea ajunge în faţa instanţei, cum s-a întâmplat cu informatorul Antoine Deltour, în scandalul Luxleaks, explică Timmermans. Deltour a fost condamnat în primă instanţă, pentru ca, abia după ani de procese, un tribunal luxemburghez să îi reducă pedeapsa.

Comsia Europeană propune crearea unui "canal de raportare". Fiecare companie cu peste 50 de angajaţi sau o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an ar urma să fie obligată să dispună de un sistem intern de raportare, care să protejeze identitatea avertizorului de integritate.

În cazul în care conducerea companiei este ea însăşi implicată în scandal, avertizorul ar urma să se poată adresa direct unui oficiu de stat. Abia atunci când aceste două căi nu sunt posibile, aşa-numitul whistleblower se va adresa presei sau direct opiniei publice. Această cale ar putea fi, însă, scurtată în cazul în care neregulile descoperite ar fi de interes public. De exemplu în cazul unor alimente care ar putea periclita sănătatea oamenilor. Protecţia se bazează, însă, doar pe legislaţia UE şi normelor aferente din statele naţionale.

Aprecieri şi critici

Transparency International laudă propunerile Comisiei UE şi le califică drept "curajoase". Acestea ar surveni la momentul potrivit, mai opinează organizaţia internaţională anticorupţie. Ecologiştii din Parlamentul European, care de la scandalul LuxLeaks sunt foarte favorabili avertizorilor de integritate, s-au arătat şi mai încântaţi. Scoaterea la lumină a unor nereguli nu este o infracţiune, atrag aceştia atenţia. Abuzul de putere şi praticile de afaceri dubioase nu pot intra în categoria secretelor de afaceri şi aceste nereguli, mai susţin ecologiştii, ar trebui să ajungă la opinia publică iar persoanele care le dezvăluie să se bucure de protecţie.

Şi Sven Giegold, expert în politica economică a grupului ecologist din PE, apreciază demersul Comisiei de la Bruxelles drept "calea cea bună" şi solicită guvernului federal de la Berlin să revizuiască propriul proiect de lege în acest sens.

Deputata SPD, Sylvia Yvonne Kaufmann, a salutat, la rândul ei, iniţiativa: "Presiunile exercitate de Parlamentul European au dat roade". Parlamentul European pledează deja de mult pentru o legislaţie la nivel comunitar în această chestiune, căci în doar zece state membre ale UE există în prezent legi menite să-i protejeze pe avertizorii de integritate, fiind foarte diferite de la ţară la ţară.

Proiectul Comisiei va trece acum prin toate instanţele europene, cu riscul de a fi făcut ferfeniţă în Consiliul UE. Până ce ar putea intra în vigoare legislaţia care să garanteze protecţia avertizorilor de integritate va mai dura însă ani de zile.

O protecţie mai bună pentru jurnaliştii de investigaţie

Planurile Comisiei Europene vizează şi o protecţie mai mare a surselor de informaţii la care recurg jurnaliştii de investigaţie. "Avem o datorie faţă de jurnaliştii care şi-au pierdut viaţa pentru că au săpat prea adânc", a declarat comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, cu trimitere la jurnaliştii Daphne Caruana Galizia din Malta şi Martin Kuciak din Slovacia.

Referitor la situaţia din Malta, Comisia de la Bruxelles ameninţă să intervină în cazul în care s-ar adeveri acuzaţiile de spălare de bani la adresa unor miniştri şi încălcări ale statului de drept. "Dacă va reieşi ceva care să justifice intervenţia noastră, nu vom ezita să o facem", a spus Frans Timmermans. În aşa-numitul Proiect Daphne sunt implicaţi jurnalişti din mai multe state UE pentru a elucida împrejurările  asasinării jurnalistei Daphne Caruana Galizia şi a face lumină în numeroasele acuzaţii de corupţie la adresa unor politicieni maltezi.

În cazul asasinării jurnalistului slovac de investigaţie Martin Kuciak şi a logodnicei sale, autorităţile europene şi cele italiene cooperează, între timp, cu cele slovace. Deocamdată se pare că un rol important l-au jucat deturnările de fonduri din subvenţiile UE pentru agricultură, în care ar fi fost implicată organizaţia mafiotă italiană N'Drangheta.

Barbara Wesel/maw