UE pregătește noi sancțiuni pentru Belarus | Europa | DW | 10.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

UE pregătește noi sancțiuni pentru Belarus

Tonul în disputa privind refugiații de la granița dintre Polonia și Belarus se ascute. Varșovia vorbește despre un atac la adresa securității UE iar la Bruxelles se pregătesc noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko.

Migranți frontieră Polonia Belarus

Migranți la granița dintre Polonia și Belarus

Cea mai neobișnuită contribuție la situația de la granița dintre Polonia și Belarus a venit marți de la ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Acesta a întrebat de ce nu oferă UE regimului de la Minsk "sprijin financiar" pentru a-i ține pe refugiați departe de frontiera cu Polonia, așa cum Uniunea ar face deja în acordul cu Turcia. Eurodeputatul conservator german Markus Ferber a răspuns: "Erdogan a fost inventatorul acestei strategii care încalcă drepturile omului, Lukașenko încearcă acum să facă din ea o franciză. La granița externă poloneză a UE se decide în prezent dacă astfel de tentative de șantaj vor continua să existe".

Migranți la granița dintre Polonia și Belarus

Prost pregătiți pentru iarnă - migranți la granița dintre Polonia și Belarus

Polonia sporește presiunile politice

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a vizitat zona de frontieră cu Belarus, la punctul de trecere Kuznica, între timp închis, în apropierea căruia s-ar afla câteva mii de refugiați, care ar viza intrarea în UE. Șeful guvernului de la Varșovia a scris ulterior pe Twitter: "Azi se află în joc stabilitatea și securitatea întregii Uniuni. Aceste atacuri hibride desfășurate de regimul Lukașenko ne vizează pe noi toți. Nu ne vom lăsa intimidați și vom apăra pacea în Europa alături de partenerii noștri din NATO și UE".

Ministerul Apărării de la Minsk a răspuns numind acuzațiile poloneze drept "nefondate și nedovedite". Belarusul acuză Polonia că intensifică intenţionat tensiunile. "Avertizăm partea poloneză cu privire la provocările împotriva Belarus, pentru a justifica folosirea violenței împotriva unor oameni dezavantajați și neînarmați, printre care multe femei și copii".

NATO îl critică pe Lukașenko

Președintele polonez Andrzej Duda a căutat sprijin la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. DW a stat de vorbă cu adjunctul lui Stoltenberg, James Appathurai, care a dat asigurări că Alianța este solidară cu Polonia. "Ce se întâmplă acolo este o campanie inacceptabilă a regimului Lukașenko. Nu există nicio îndoială. Mesajul de la Moscova și Minsk cum că Polonia nu ar acționa uman este mai mult decât cinic și mincinos, având în vedere că situația este creată tocmai de acestea (regimurile rus și belarus - n.red.)".

Migranți la granița dintre Polonia și Belarus | Mateusz Morawiecki

Premierul polonez Mateusz Morawiecki în vizită la granița cu Belarus

Dar ce vrea Polonia să obțină prin implicarea NATO în disputa ei cu Belarus? Demersul polonez ar fi, potrivit diplomaților, mai mult un avertisment, pentru a-i mobiliza pe partneri să ajute mai mult în această criză, care altfel riscă să escaladeze. Partenerii din NATO ar putea de exemplu să-și folosească legăturile cu țările din Orientul Apropiat, pentru a le cere acestora să blocheze plecarea refugiaților spre Belarus.

Urmăriţi videoclipul 02:57

Răzbunarea președintelui Lukașenko? 

Varșovia nu ar avea în vedere solicitarea desfășurării de trupe NATO la granița cu Belarus. Polonia ar putea totuși cere întăriri, sub forma unei misiuni internaționale de poliție. Polonia a trimis în zona cu acces interzis de la frontieră peste 10.000 de soldați pentru a împiedica intrarea migranților pe teritoriul ei. Potrivit informațiilor de la Varșovia, de partea belarusă a frontierei s-ar afla în prezent între 12.000 și 15.000 de migranți. Numărul acestora nu poate fi verificat din surse independente, întrucât nimeni nu are voie în regiune. Observatorii europeni susțin însă că acolo s-ar afla doar aproximativ 4000 de refugiați.

UE vrea să impună noi sancțiuni

UE a impus sancțiuni ultima oară în vară împotriva lui Alexander Lukașenko, după ce acesta a deturnat un zbor civil al Ryanair pentru a aresta un critic al regimului aflat în avionul respectiv care zbura în spațiul aerian al Belarus. Printre sancțiunile adoptate atunci au fost interdicții de călătorie și blocări de conturi ale membrilor guvernului de la Minsk și ale altor responsabili, precum și sancțiuni economice vizând, de exemplu, exportul de carbonat de sodiu, unul din produsele principale de export ale Belarus. Totuși, sancțiunile au fost mai degrabă reținute și cu impact economic redus asupra regimului Lukașenko.

Belarus | exercițiu militar cu Rusia| Alexander Lukașenko

Nu se lasă impresionat de sancțiunile UE - dictatorul bielorus Alexander Lukașenko

Acum, UE a anulat facilitățile de acordare a vizelor pentru angajații autorităților din Belarus. În plus, se au în vedere noi sancțiuni directe împotriva unor persoane și organizații considerate implicate în aducerea migranților în țară. Este vorba și de agenții de turism și companii aeriene de tip charter, precum compania aeriană de stat Belavia, care astfel nu mai poate închiria aeronave și opera zboruri charter în țările UE.

"Cer extinderea sancțiunilor, inclusiv împotriva unor companii aeriene din state terțe", a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen - se au în vedere interdicții de tranzit și aterizare. UE încearcă în prezent să adune informații și analizează zboruri din Maroc, Siria, Iran, Qatar și alte țări din Orientul Apropiat și Mijlociu, pentru a vedea cum sunt aduși migranții în Belarus.

Pedepsele împotriva unor companii aeriene trebuie să fie decise în justiție, deci trebuie mai întâi dovedit că acestea au acționat ilegal. Ambasadorii țărilor UE vor elabora la Bruxelles săptămâna aceasta un pachet de măsuri iar deciziile se vor lua lunea viitoare la reuniunea miniștrilor de Externe.

Europenii trebuie să acționeze – dar cum?

Ministrul german de Interne în exercițiu, Horst Seehofer, a cerut Comisiei Europene să acționeze de îndată pentru a ajuta Polonia la securizarea graniței. Guvernul polonez a refuzat până acum ajutorul oferit de agenția europeană de protecție a granițelor Frontex, motivând că are destui soldați și polițiști de frontieră. Criticii presupun că guvernul polonez nu vrea ca acțiunile sale la frontiera cu Belarus să fie observate de factori externi, pentru că ar utiliza așa-numite pushbacks - respingerile ilegale ale migranților.

Șefa grupului parlamentar ecologist din Bundestag, Katrin Göhring-Eckardt, se opune ferm acestor respingeri: "Spun nu acestor pushbacks care sunt nedemne pentru oameni". Expertul în migrație al social-democraților germani, Lars Castellucci, a declarat la rândul său: "Drepturile fundamentale, printre care cel la azil, trebuie garantate mereu la frontierele externe ale UE".

Ylva Johansson | comisară europeană pentru probleme interne

Caută dialogul cu guvernele țărilor de origine - comisara europeană Ylva Johansson

În zilele următoare, comisara UE pentru refugiați, Ylva Johansson, și vicepreședintele CE, Margaritis Schinas, vor să călătorească din nou în țările de origine ale refugiaților și în cele de tranzit, pentru a convinge autoritățile de acolo să oprească fluxul migraționist. "Regimul ilegal disperat de la Minsk atrage migranții spunându-le că ar fi vorba de o cale de acces sigură și simplă spre UE". Reprezentanții Uniunii vor să arate în mod clar că este, dimpotrivă, un demers foarte periculos, în condițiile temperaturilor tot mai scăzute din aceste luni, explică Ylva Johansson. Majoritatea migranților de la frontiera dintre Polonia şi Belarus ar veni însă din ținuturile locuite de kurzi în nordul Irakului, din Siria și Afganistan. Nici guvernele acestor țări, nici refugiații nu vor fi interesați prea mult de argumentele de la Bruxelles.

Vă mai recomandăm