UE: Mai mult ajutor pentru Ucraina, dar fără a deveni membru

"Doar nu se poate să privim impasibili de pe margine", spune indignată recepţionera unui hotel din Versailles. La care oaspetele îi răspunde: "Dar ce vreţi, să riscăm un război cu Putin?" La care recepţionera nu mai răspunde nimic, dând neajutorată din umeri. Discuţii asemănătoare despre războiul din Ucraina şi răspunsul UE au existat şi la reuniunea de criză a şefilor de stat şi de guvern europeni, desfăşurată la Palatul Versailles din apropiere. "Am fi putut face mai mult. Şi de aceea există o oarecare doză de dezamăgire", a recunoscut preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, la capătul reuniunii.

Nauseda a afirmat că a discutat adesea cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre posibilitatea ca UE să acorde imediat ţării calitatea de membru. Dar majoritatea statelor comunitare s-au împotrivit acestei posibilităţi în lunga noapte de joi spre vineri, în care au avut loc negocieri. În declaraţia finală a reuniunii la vârf se afirmă doar că "Ucraina face parte din familia europeană". Nauseda a explicat: "Ar fi trebuit să acordăm Ucrainei măcar statutul de ţară-candidată. Dar tema nu este finalizată, încă lucrăm la ea". Deja peste două săptămâni, şefii de stat şi de guvern europeni se vor întâlni din nou la Bruxelles. "Ucraina îşi pune mari speranţe în UE", a atenţionat Nauseda. "Ei luptă pentru libertatea lor, dar şi pentru a face parte din Europa".

Majoritatea împotriva admiterii rapide a Ucrainei în UE

Cancelarul german Olaf Scholz şi premierul olandez Marc Rutte privesc chestiunea cu mai multă luciditate. Aderarea la UE depinde de anumite proceduri, reguli şi criterii, care trebuiesc îndeplinite. Potrivit Comisiei Europene, acelaşi lucru este valabil şi în cazul Republicii Moldova şi Georgiei, ţări care au depus şi ele cerere de aderare. Comisia Europeană urmează să facă verificări şi va rosti cândva o recomandare privind o eventuală începere a negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova sau Georgia. Dar aceasta poate dura luni şi chiar ani de zile.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a cerut şefilor de stat şi de guvern să demonstreze în orice caz unitate. "Cumplita agresiune rusească" nu trebuie întâmpinată cu dezbinare. "Fiecare vrea să ajute Ucraina, dar sunt discuţii dificile, fiindcă situaţia este atât de încurcată", a declarat premierul leton, Arturs Karins. Dar el a exclus primejdia ca Vladimir Putin să interpreteze ca pe o provocare admiterea rapidă a Ucrainei în UE. "Trebuie să pricepem că este imposibil să-l provocăm pe Putin. El provoacă războiul şi noi, în calitate de democraţi, ajutăm Ucraina."

Mai mulţi bani pentru Ucraina

Dacă UE nu are de oferit decizii politice concrete, măcar şi-a propus să ajute Ucraina cu bani. Gazda summit-ului, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat la Versailles că UE îşi va dubla ajutorul pentru înarmarea Ucrainei, de la 500 de milioane de euro la un miliard. De asemenea, refugiaţii vor fi primiţi în continuare în număr nelimitat. Totodată, este în faza de pregătire o a patra rundă de sancţiuni împotriva Rusiei.

Divergenţe de opinie în interiorul UE au devenit clare când s-a discutat despre un eventual embargo pe petrol şi gaz din Rusia. Unele state care nu sunt atât de dependente de livrările de energie din Rusia sunt în favoarea unei astfel de sancţiuni aspre, pe care o vor neîntârziat. Ele spun că nu este permisă finanţarea războiului lui Putin prin cumpărarea de petrol şi gaz din Rusia. Dar majoritatea ţărilor, între care şi Germania, sunt împotrivă, fiindcă stoparea importurilor ar produce o criză energetică şi o explozie a preţurilor la ele acasă.

Perspective sumbre

Şefa Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a fost invitată la reuniunea de la Versailles, unde a prezentat prognoze sumbre. Ca urmare a pandemiei şi a războiului inflaţia va ajunge în UE la şase la sută în acest an. Aceasta depinde, desigur, şi de durata războiului. La uşă bate o "stagflaţiune", adică un amestec toxic compus din scăderea performanţei economice şi creşterea preţurilor.

În reacţie, premierul italian Mario Draghi a propus ca UE să contracteze noi datorii comune, pentru a finanţa costurile energetice mari cu care se confruntă statele membre. Draghi, predecesorul lui Christine Lagarde în fruntea Băncii Centrale Europene, se confruntă acum cu următoarea problemă: bugetul statului italian nu ar face faţă unei majorări a dobânzilor cerută de BCE, fiindcă datoriile Italiei ar fi, pur şi simplu, prea mari. Lagarde a anunţat deja că va pune capăt achiziţiilor în stil mare de obligaţiuni de stat emise de ţările membre. Următorul pas logic ar fi majorarea dobânzii de referinţă, care de multă vreme este încremenită la zero la sută.

Statele austere din UE au respins promt o nouă îndatorare comună. Uniunea Europeană a decis cu doi ani în urmă înfiinţarea unui fond unic, în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru combaterea urmărilor pandemiei de coronavirus, finanţat prin datorii comune. "Mai întâi să cheltuim aceşti bani şi abia apoi să ne gândim la noi datorii", a declarat un diplomat olandez la UE. Fiindcă o mare parte din aceşti bani încă nu a fost cheltuită.

Comisiei Europene i s-a cerut să elaboreze planuri de plafonare tranzitorie a preţurilor la energie în Europa şi de rechiziţionare a profiturilor suplimentare dobândite de concernele energetice prin preţurile ridicate. Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că este posibil ca până în 2027 Europa să renunţe total la importurile de energie din Rusia.

Este necesară o Europă suverană

UE a decis să-şi sporească capacitatea de apărare şi să organizeze mai multe proiecte comune de înarmare. Economia trebuie să devină mai "capabilă de ripostă" împotriva atacurilor strategice. Aceasta înseamnă că lanţuri de producţie urmează a fi mutate complet în Europa, iar sursele de materii prime şi de energie trebuie diversificate. Şefii de stat şi de guvern au aprobat planurile ambiţioase ale Comsiei în acest sens. Astfel, până la sfârşitul anului, se va renunţa deja la două treimi din livrările de gaz din Rusia, a anunţat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Dar a rămas neclar cine va finanţa investiţiile în vederea unei economii europene mai autonome. Gazda franceză şi premierul italian au fost de acord că bugetele naţionale nu pot prelua această sarcină. De aceea UE ar trebui să facă noi împrumuturi, dar numeroase state membre, între care Germania, resping categoric această posibilitate.

"Nu ne aflăm în stare de război"

Participanţii la reuniune au avut pe undeva un sentiment de neputinţă fiindcă măsurile decise de UE nu vor avea efecte asupra Rusiei, iar dacă vor avea, atunci doar pe termen mediu. Preşedintele Franţei, Macron, a recunoscut că, desigur, UE nu poate interveni militar în conflictul din Ucraina. "Noi nu suntem în război, nu suntem tabără beligerantă", a declarat el. Şeful statului francez a anunţat şi mai multe sancţiuni, mai multe ajutoare pentru Ucraina şi mai multe iniţiative diplomatice. Mai mult UE nu poate oferi.