UE se opune stopării importurilor de cereale din Ucraina

Iniţiativa preşedintelui partidului de guvernământ polonez şi totodată vicepremier, Jaroslaw Kaczyński, a luat prin surprindere Comisia Europeană. Acesta a decis stoparea importurilor de cereale, seminţe oleaginoase, produse lactate şi carne din  Ucraina. Prin afirmaţia "trebuie să corectăm greşeli", Kaczyński a făcut acest anunţ sâmbăta trecută, în cadrul unei manifestări organizate de formaţiunea sa conservatoare "Justiţie şi Dreptate" (PiS). Ungaria s-a alăturat imediat acestei decizii.

La finele săptămânii trecute, Comisia Europeană a reacţionat mai întâi cu o luare de poziţie foarte lapidară. Abia luni purtătorii de cuvânt ai instituţiei au încercat să explice ce s-a întâmplat. "Este important să amintim că politicile comerciale cad exclusiv în competenţa UE. Aceasta înseamnă că deciziile nu pot fi luate decât la nivel european. De aceea măsurile unilaterale nu sunt posibile", a afirmat Miriam Garcia Ferrer, purtătoare de cuvânt a UE în chestiuni comerciale.

Acord de liber schimb cu Ucraina

Dat fiind că pe piaţa europeană internă a celor 27 de state membre nu există graniţe sau taxe vamale, cerealele din Ucraina pot fi tranzacţionate liber în interiorul UE, chiar dacă Polonia şi Ungaria au decis stoparea importurilor. Pentru a fi eficientă, stoparea importurilor ar trebui decisă de toate cele 27 de state membre. Purtătoarea de cuvânt în chestiuni comerciale a subliniat că între UE şi Ucraina există un amplu acord de liber schimb, care este valabil desigur şi pentru Polonia şi Ungaria, după cum este valabil pentru toate celelalte state membre. Potrivit acestui acord, taxele vamale pentru exporturile Ucrainei în UE şi prin UE sunt în mare măsură suspendate de la debutul invaziei ruse. Prin asta se facilitează Ucrainei vânzarea cerealelor şi altor mărfuri în străinătate, ocolind porturile ucrainene de la Marea Neagră, atacate de Rusia.

Juriştii Comisiei Europene verifică în prezent motivaţia oficială a autorităţilor poloneze şi ungare pentru stoparea importurilor. Acestea argumentează cu dezechilibre apărute în piaţă, dezavantaje pentru fermierii proprii sau încălcări ale procedurilor de producţie. Dacă nu se va constata existenţa unei baze juridice pentru decizia unilaterală, Comisia Europeană ar putea, teoretic, să deschidă o procedură de sancţionare a încălcării acordului, împotriva Poloniei şi Ungariei. "Ne aflăm în contact cu toate părţile, inclusiv Ucraina", a evidenţiat Ferrer.

Sunt necesare soluţii, nu sancţiuni

"Avem aici a face cu un război", a declarat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Fermierii şi populaţia Ucrainei suferă în mod evident. "UE şi statele membre au făcut tot ce este posibil pentru a ajuta Ucraina. Dar nu este obiectivul nostru să împovărăm suplimentar populaţia din UE. De aceea nu este vorba despre sancţiuni. Noi trebuie să găsim soluţii care se bazează pe normele europene şi care ţin cont atât de interesele Ucrainei, cât şi de cele ale UE".

Multor politicieni din ţările de la flancul estic o soluţie li se pare reintroducerea taxelor vamale pentru exporturile ucrainene. Dar Comisia Europeană a propus tocmai contrariul, anume prelungirea cu încă un an a libertăţii vamale pentru Ucraina atacată. Potenţialul economic al Ucrainei a scăzut cu o treime de la debutul războiului - de aceea exporturile au o importanţă vitală pentru guvernul de la Kiev. Şi dat fiind că exporturile cu navele prin Marea Neagră sunt dependente de bunăvoinţa ruşilor, rutele alternative terestre sunt urgent necesare.

Sunt mai mulţi bani o soluţie?

Cinci state ale UE, între care Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria, s-au adresat deja în scris Comisiei Europene cu patru săptămâni în urmă, cerând ajutoare pentru fermierii şi producătorii lor de alimente, care suferă din pricina importurilor ieftine din Ucraina. În reacţie, UE a alcătuit la sfârşitul lunii martie un pachet de ajutorare în valoare de 56 de milioane de euro, de unde statele afectate pot deja extrage bani pentru a-i despăgubi pe fermieri.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la un al doilea pachet de ajutorare, cu un volum încă necunoscut, a comunicat purtătoarea de cuvânt Ferrer. Mai mulţi bani ar putea determina guvernele ungar şi polonez să revină la poziţia UE. Fiindcă scutirea Ucrainei de taxele vamale a fost aprobată de toate statele UE, la fel ca şi comerţul liber cu toate mărfurile posibile dinspre şi înspre Ucraina.

Cerealele, care au provocat acum mai ales nemulţumirea Poloniei, ar  trebui de fapt să fie reexportate către state terţe. Dar adesea ele rămân în statele vecine cu Ucraina, unde sunt puse în vânzare, fiindcă aparent există probleme logistice care împiedică reexportarea lor. Guvernul polonez a înfiinţat săptămâna trecută o comisie însărcinată cu depistarea posibilelor cazuri de înşelăciune. Între altele, este vorba de cazuri în care cerealele par să fi fost importate cu acte false.

Polonia amplifică presiunile

Noul ministru polonez al Agriculturii, Robert Telus, a căzut la începutul lunii aprilie la o înţelegere cu omologul său ucrainean, Mykola Solsky, pentru a permite în continuare tranzitul prin Polonia a zeci de mii de tone de grâne lunar. Dar acea înţelegere pare să nu mai fie valabilă. Miniştrii au de gând să poarte iarăşi consultări. Şi la Bruxelles experţii şi funcţionarii vor purta consfătuiri pentru a identifica modalităţile prin care acest conflict comercial ar putea fi rezolvat.

Dar această criză nu şi-a făcut apariţia cu totul surprinzător. Deja în decembrie 2022 politicieni ai partidului guvernamental polonez PiS au cerut reducerea importurilor de produse agrare din Ucraina. În plus, fermierii polonezi protestează deja de luni bune împotriva concurenţei ieftine din ţara vecină, afectată de război. La toamnă, în Polonia vor avea loc alegeri şi, potrivit unor organe de presă poloneze, este posibil ca PiS să fi decis stoparea importurilor din Ucraina din raţiuni electorale.

Pe lângă Polonia şi Ungaria este posibil ca şi alte ţări să adopte aceeaşi decizie. Astfel, guvernul bulgar a făcut cunoscut că s-ar putea alătura interdicţiei de importare a cerealelor din Ucraina. Până acum Bulgaria a primit de la UE 16 milioane de euro pentru compensarea pierderilor suferite, dar cere alte 50 de milioane. Şi Slovacia a interzis săptămâna trecută importarea unor categorii de mărfuri din Ucraina, dar volumul comercial este redus, comparativ cu Polonia.