UE: Coaliţia anti-migraţie creşte

"El este eroul meu", a declarat admirativ premierul ungar la adresa ministrului de Interne de la Roma. La rândul său, Matteo Salvini l-a calificat pe Viktor Orban drept "model" politic. Împreună, cei doi lideri populişti au prezentat la Milano un manifest anti-migraţie.

"Democratul iliberal" de la Budapesta şi şeful formaţiunii italiene radicale de dreapta, "Lega", şi-au propus să obţină la următoarele alegeri pentru Parlamentul European atâtea mandate, încât acest front comun anti-migraţie să modifice în bună parte componenţa Comisiei UE de la Bruxelles. Noua Comisie Europeană ar urma atunci să ia măsuri privind expulzarea imigranţilor africani care se află în Italia sau în alte state UE. Expulzările practicate deja de Italia şi Ungaria pe mare sau pe uscat li se par celor doi politicieni naţionalişti a fi prea puţin. Salvini şi Orban vor să pună bazele unei coaliţii anti-migraţie.     

Orban pledează pentru o "nouă UE"

În opinia lui Viktor Orban, există deja două tabere în Uniunea Europeană: una condusă de el, care se opune migraţiei şi alta, care suţine o imigraţie "nelimitată", condusă de preferatul său nou adversar, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi de miliardarul american, originar din Ungaria, George Soros. Orban îi consideră pe amândoi ca fiind liberali, deci malefici. 

Salvini îl atacă şi el pe şeful Palatului Elysee, care la rându-i îl critică pe ministrul italian de Interne, reproşându-i că promovează o politică inumană faţă de refugiaţi şi că îi şantejează pe vecinii din spaţiul UE. Salvini a reacţionat prompt la atacurile lui Macron, cerând Franţei să-i preia imigranţi, solicitanţi de azil şi refugiaţi din Italia. În urma unui acord încheiat între Roma şi Paris, Franţa poate să-i expulzeze pe migranţii deja înregistraţi la graniţa comună. O măsură de care Parisul face uz din plin.

Premierul ungar, care cu partidul său Fidesz se află în acelaşi grup din Parlamentul European ca și conservatorii germani din CDU şi CSU, ar dori să-i convingă pe aceştia din urmă să adopte un curs mai dur în politica de migraţie. "Sper ca Partidul Popular European să fie de partea popoarelor europene", a subliniat Orban la Milano. Până acum şeful PPE, Manfred Weber (CSU) nu s-a distanţat net de Orban. Rămâne de văzut cât timp conservatorii germani vor mai accepta aceste deraieri de dreapta.

Coaliţia anti-migraţie ia amploare

În Uniunea Europeană se conturează deja o coaliţie anti-migraţie în continuă creştere. Ţări precum Polonia, Cehia, Slovacia şi Austria pot fi considerate că îi aparţin. Şi în alte ţări membre, Orban şi Salvini se pot aştepta la susţinere. În Franţa, formaţiunea extremistă de dreapta condusă de Marie Le Pen a înregistrat un rezultat extrem de bun la alegerile europene din 2014. Şi cine ştie care va fi situaţia la scrutinul din mai anul viitor?

În Germania, formaţiunea populistă de dreapta AfD se bucură de o susţinerea considerabilă, potrivit sondajelor. Şi în Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda, populiştii de dreapta sunt relativ puternici.

Ministrul german de Interne, Horst Seehofer (CSU) a convenit, cu câteva săptămâni în urmă, împreună cu omologul său italian de extremă dreapta, Salvini, și cel austriac, populistul de dreapta Herbert Kickl, un pact anti-migraţie. Acesta prevede în linii mari închiderea graniţelor şi intimidarea migranţilor pentru ca aceştia să nu mai ia calea fortăreţei Europa. Cei trei nu au reuşit, totuşi, să cadă de acord asupra repartizării migranţilor şi reformării aşa-numitului Regulament Dublin privind asumarea responsabilităţii de către statele UE.

În esenţă, politica europeană privind migraţia nu se deosebeşte foarte tare de cea promovată de Orban şi Salvini. Toate statele UE au decis în repetate rânduri să fie închise, pe cât posibil, frontierele şi să se împiedice venirea de noi migranţi. 

În plus, ar urma să fie înfiinţate centre de primire a refugiaţilor - în afara şi în interiorul UE - în care cererile de azil să fie analizate rapid, pentru ca migranţii respinși să poată fi trimişi tot rapid în ţările de origine. Aceste măsuri au rămas însă doar pe hârtie, dat fiind că niciun stat nu doreşte să găzduiască un astfel de centru pe teritoriul său. Pentru Slavini totul se mişcă prea încet. De aceea a decis de unul singur să închidă porturile italiene şi să îi reţină pe refugiaţii naufragiaţi sau personalul ambarcaţiunilor acestora ca pe nişte ostateci, pentru a forţa alte state UE să-i primească pe aceşti migranţi. Un fel de şantaj.

Critici reţinute din partea Bruxelles-ului

Comisia Europeană critică, ce-i drept, aceste metode. Comisarul de resort, grecul Dimitris Avramopoulos, pledează pentru găsirea unei soluţii pe termen lung privind repartizarea migranţilor. "Italia îşi face un deserviciu" a declarat Avramopoulos unui ziar italian. Atât. Nici celelalte state UE nu au ripostat indignate şi nici nu a fost sancţionată încălcarea Regulamentului de la Dublin.

Iată de ce Salvini şi Orban pot susţine sus şi tare că politica lor are succes, odată ce sosesc tot mai puţini migranţi. Comisia Europeană a confirmat că numărul celor nou veniţi este cu mult mai redus faţă de anii trecuţi.

Totuşi numărul refugiaţilor a început să scadă deja înaintea formării noului guvern de la Roma. Populiştii au vorbit despre o criză a migraţiei, care nici nu există, e de părere un diplomat UE. Populiştii se folosesc de această presupusă criză şi o combat în forţă pentru a impresiona electoratul.

Şi în Italia, frontul comun dintre formaţiunile celor doi lideri populişti - Fidesz şi Lega - este privit cu scepticism. Câteva mii de persoane au ieşit în stradă la Milano în semn de protest faţă de coaliţia anti-migraţie. Mişcarea 5 Stele, aflată şi ea la guvernare în Italia, a criticat Ungaria pentru că Orban nu vrea să preia nici măcar un migrant din Italia. Naţionaliştii, care acţionează după principiul "ţara mea mai întâi", nu prea dau dovadă de solidaritate între ei. Ancheta justiţiei italiene la adresa lui Salvini i se pare acestuia dovada faptului că merge pe drumul cel bun. Procuratura porneşte de la ideea că Salvini şi-a depăşit competenţele şi îi privează pe migranţi de libertate.