UE în șantier pentru a doua zi după pandemie | Global | DW | 05.09.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

UE în șantier pentru a doua zi după pandemie

Europa a venit la doctor bolnavă de pandemie. Dar la doctor te duci cu o boală și le descoperi pe cele pe care nici nu știai că le ai. Ca în psihologie, prima fază este să admiți că ai probleme.

Renumitul virusolog german Christian Drosten planta, într-un comentariu publicat luna trecută de săptămânalul german Die Zeit, un avertisment: există riscul de a pierde din vedere multe dintre lecțiile învățate despre virusul corona și pandemia Covid-19. Ca într-un joc de poker, unde ai câștigat mult și, apoi, pui totul pe masă și pierzi. E un spațiu de manevră compus din întregul set de informații pe care le avem, în interiorul căruia suntem condamnați să ne mișcăm, pentru a trage de timp în beneficiul cercetătorilor care se luptă să inventeze acel vaccin care ne va imuniza, remarca medicul de la Spitalul Universitar Charite din Berlin, medic pe care presa occidentală l-a privit, în primele luni ale acestui an, drept vocea blândă și înțeleaptă a Europei în criză sanitară.

Christian Drosten

Christian Drosten

Dar prima fază a pandemiei nu a însemnat doar lecții medicale. A deschis o nouă perspectivă asupra lumii în care trăim, asupra provocărilor sociale cu care se confruntă omenirea, dincolo de stresul pe care și-l procură zilnic prin confruntări iraționale. Sănătatea publică a fost ani de zile o cenușăreasă a administrației într-o mare parte a lumii. Și nu vorbim aici exclusiv de subfinanțarea infrastructurii și a liniilor de tratamente, nu doar despre sisteme de asigurări de sănătate discriminatorii. Sunt multe detalii nevăzute până acum care au plasat brusc sănătatea în rândul celor mai sensibile pericole publice, cu efecte macrostructurale.

Despre aceasta s-a discutat, la București, într-unul din panelurile Forumului de Securitate la Marea Neagră și în Balcani, organizat ieri și astăzi de New Strategy Center împreună cu Divizia de Diplomație Publică a NATO.

Arafat: piața sănătății, extrem de viciată

„Lipsa stocurilor ne-a pus în situația de a găsi rapid materiale într-o piață extrem de viciată, cu speculanți care nu au avut nici o problemă să speculeze cu statele și cu orice altă entitate care dorea să cumpere echipamente de protecție sau de terapie intensivă”, a povestit unul dintre vorbitori, Raed Arafat, secretarul de stat responsabil cu administrarea sistemului românesc de intervenții în situație de urgență.

Oficialul din Ministerul de Interne spune lucruri care, în furtuna mediatică ce a însoțit explozia epidemiei, au cam trecut neobservate - anume, solidaritatea din interiorul unor structuri care păreau amorțite și chiar au fost inițial luate pe nepregătite. În vreme ce unii actori globali își fluturau propagandistic steagurile, alții se preocupau de deblocarea situației. „Fără Ministerul Apărării, fără forțele aeriene, fără sprijinul NATO și al unor state partenere, care ne-au ajutat, era imposibil ca în timp scurt să punem la dispoziția medicilor echipamentele de protecție, materialele de lucru de care aveau nevoie și care lipseau cu desăvârșire în acel moment, nu numai în România ci pe plan mondial”.

Prima lecție trasă în urma acelui moment în care nu s-a știut cum a se reacționa: „Greșeala care s-a comis în ultimii ani, și despre asta s-a discutat mult în cadrul grupului medical civil al NATO, Joint Health Group, este că avem surse limitate și acestea sunt în zone din care oricând ne poate deveni greu să cumpărăm. Faptul că majoritatea materialelor au trebuit să fie aduse din Asia a fost una dintre provocările majore, nu doar pentru România ci la nivel internațional.”

Între timp, Uniunea Europeană a alocat fonduri Inspectoratului pentru Situații de Urgență din România pentru a dezvolta capacități de depozitare a stocurilor strategice de materiale medicale necesare pentru momente critice cum a fost începutul pandemiei.

Problemele nu au venit însă doar din zona logisticii. „Legislația nu este pregătită. Chiar dacă prevede achiziții în regim de urgență, nu a luat în considerare toate scenariile posibile. O lege rigidă și controlori mai rigizi decât legea fac imposibil ca oamenii să-și facă treabă. Ne-am confruntat”, exemplifică șeful DSU, „cu situații în care furnizorul nu a putut să livreze la termen din cauza unei situații de forță majoră la furnizorul său, aflat în Asia. După două săptămâni ne-a anunțat că are materialele dar i se răspunde că s-a terminat contractul, că nu le mai putem lua. Și ne pierdem în discuții pe avansul pe care noi îl vrem înapoi în vreme ce ei vor să ne dea echipamente. Astfel de probleme, în situații de urgență, ar trebui rezolvate amiabil, în favoarea aducerii echipamentelor în țară. Le ținem undeva blocate, la fel și banii. Sunt probleme legislative care au nevoie de soluții, în viitor”.

Orban: dependențele UE se vor diminua

Leonard Orban

Leonard Orban

Consilierul prezidențial pentru afaceri europene Leonard Orban a venit cu unele precizări despre cum își ajustează Uniunea Europeană mecanismele pentru noua conjunctură în care, avertizează fostul comisar european, „vor exista învingători și învinși”. Piața internă va primi reguli noi pentru consolidarea ei: „Dependența de țări terțe va fi diminuată masiv. Nu mai poți să depinzi - nu numai de China. În momentul în care India a decis să nu mai exporte produse prime legate de fabricarea de  medicamente, Uniunea s-a aflat timp de câteva săptămâni în situație extremă. S-a înțeles, de asemenea, că în multe domenii, nu doar al sănătății, Europa a fost extrem de optimistă cu privire la viitor și a ajuns extrem de dependentă de comportamentul unor actori terți. Această dependență se va diminua semnificativ. Se vor schimba regulile jocului în domeniul concurenței. S-a dovedit că în anumite domenii acea abordare - să nu permitem crearea de mari actori - nu este cea mai bună. Pentru că, până la final, consumatorul este cel ce trebuie să câștige”. Orban a oferit și o avanpremieră pentru următoarea reuniune extraordinară a Consiliul European care, în format fizic, va avea loc în 24-25 septembrie: „Va aborda strategic relațiile Uniunii Europene cu câteva state extrem de importante”.

Dăianu: piețele nu rezolvă sănătatea publică sau securitatea militară

„Toate sistemele, țări sărace sau țări bogate, au fost nepregătite pentru un șoc atât de puternic”, a comentat, la rândul lui, profesorul și academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal din România, în opinia căruia „ani de zile a operat un reality denial, nu s-a acceptat că se poate întâmpla așa ceva deși avertismente au existat și au existat lecții din Asia, care s-a confruntat cu pandemii regionale. Iar pandemii vom mai avea, nu este un vizitator al anilor 2020-2021. Vom mai avea și alte evenimente extreme. Preocupările de sănătate publică devin subiecte de securitate națională”.

Fabrica de materiale sanitare in Malayezia

Fabrica de materiale sanitare in Malayezia

Preluând ideea fostului comisar european Orban, Daniel Dăianu, el însuși fost eurodeputat, a avertizat că „degeaba urmărești eficiența economică dacă îți creezi dependențe foarte mari. Europenii își schimbă filosofia privind politica concurențială în Uniune, pornind tocmai de la preocuparea ca actorii economici să aibă alonjă în competiția internațională”, în condițiile provocărilor multilaterale care țin sub tensiune Uniunea Europeană. Dincolo de stresul disputelor interne, Europa trebuie să facă față modelului de capitalism de stat pe care China vrea să îl exporte. Cu toate acestea, fostul ministru de finanțe, deși liberal ca afiliere politică, anticipează că „vom asista la o întoarcere a statului. Este o ironie, având în vedere că foarte mulți vorbesc despre statul minimal: statului i se cere să facă foarte mult” într-o epocă în care societățile trec prin schimbări dramatice. „Nu este vorba doar despre munca de acasă, sunt și industrii în metamorfozare. Va exista un declin mai accentuat al unor vechi industrii. Trebuie redusă emisia de cărbune, adevăratul pericol social - cu inteligența artificială te mai descurci, cu războaie te mai descurci dar dacă schimbarea de climă aneantizează omenirea, specia umană e plecată de pe pământ. Stresul social va fi în creștere. Și s-a cerut statului, acum, să salveze industrii, să salveze oameni, să se ocupe de securitate, să se ocupe de sănătate publică. Să crezi că piețele îți rezolvă problemele de sănătate publică, de educație, de securitate militară, acestea sunt naivități”.