1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ucraina şi Georgia nu au primit statutul de candidaţi oficiali la aderare

Anke Hagedorn/ Catrinel Preda4 aprilie 2008

Poziţiile scepticilor faţă de intrarea celor două state vecine cu Rusia în Alianţa Nord Atlantică s-au impus deocamdată.

https://p.dw.com/p/Dbay
Conducătorii Alianţei Nato, la Reuniunea de la BucureştiImagine: AP

Sumiitul de la Bucureşti este ultima reuniune la nivel înalt a alianţei la care particpă preşedintele SUA. George Bush a eşuat în efortul său ca Ucraiana şi Georgia să primească imediat statutul de candidat la aderare , prin integrarea lor într-un aşa numit “plan de acţiune“. Cu o zi înainte de începerea Reuniunii de la Bucureşti, Bush a vorbit la Kiev cu conducerea Ucrainei asupra posibilităţii ca ţara să devină membră a Alianţei Nord Atlnatice, asigurând-o de întregul său sprijin. La Bucureşti, înaintea începerii reuniunii, Bush a reafirmat în cadrul unei conferinţe de presă că doreşte ca cele două state să intre în Nato.

În mai multe video conferinţe însă, cancelarul Germaniei Angela Merkel a subliniat clar că nu este de acord cu aderarea celor două state vecine cu Rusia la Nato. Nu chiar atât de categoric, dar totuşi în acelaş sens au reacţionat şi Franţa, Italia şi statele Benelux. Argumentele scepticilor: Ucraina şi Georgia nu au ajuns încă la stadiul la care să poată intra în Nato. Guvernul ucrainean este instabil, majoritatea populaţiei este pro rusă şi nu doreşte apropierea de Nato. În ultimele zile mii de adversari ai Nato au demonstrat în Ucraina, la apelul partidelor pro-ruse contra aderării la alianţă, scandând că “nu vor permite ca Ucraina să devină ostateca jocurilor geopolitice”. Dacă Ucraina ar fi fost inclusă într-un plan de acţiune în vederea aderării, guvernul ar putea fi confruntat cu presiunile crescânde ale advesarilor Nato, ceea ce nu reprezintă un scenariu de dorit. Nu are rost să integrezi o ţară în alianţă a cărei populaţie se împotriveşte unui astfel de demers.germania şi Rusia au evocat necesitatea menajării Rusiei, extrem de ostilă extinderii Nato

Motivele pentru care nici intrarea rapidă a Georgiei în Nato nu este recomandabilă sunt cu totul altele. Acolo majoritatea georgienilor doresc aderarea la alianţă, dar ţara se află în conflict cu regiunile separatiste Oseţia şi Abhazia. Înte timp preşedintele Mihail Şakaşvili dă semne tot mai pronunţate de autoritarism. La alegerile parlamentare care au avut loc la finele anului trecut el a adoptat în mod clar faţă de opoziţie o atitudine nedemocratică. Nici Georgia nu ar putea fi pentru Nato un partener democratic stabil. Germania mai are încă o grijă suplimentară, Rusia. Angela Merkel doreşte să profite de plecarea preşedintelui Vladimir Putin pentru a detensiona relaţiile dintre Germania şi Rusia, dar şi pe cele dintre Nato şi Rusia. Tocmai această strategie este însă criticată de mulţi est-europeni care consideră că Angela Merkel face prea multe concesii Rusiei, oferind astfel Moscovei dreptul de veto pentru politica Alianţei. Merkel a respins-o în repetate rânduri cu vehemenţă acuzaţia, dar teama că această atitudine, chiar dacă indirect, ar putea crea un precedent în apărarea intereselor politice ruseşti, persistă.