Ucraina: Se caută cu disperare un președinte salvator

Rareori a fost rezultatul unor alegeri prezidențiale în Ucraina atât de strâns precum la scrutinul din această duminică. Este prima oară când au loc alegeri prezidențiale în această țară, după scrutinul anticipat din mai 2014, după fuga în Rusia a fostului șef de stat Viktor Ianukovici, în urma protestelor masive de la Kiev. Atunci a câștigat direct din primul tur omul de afaceri Petro Poroșenko, transformat surprinzător în politician. De data aceasta, nu va mai fi la fel de ușor iar în sondaje conduce altcineva.

Trei favoriți cu șansele cele mai bune

Cam 36 de milioane de cetățeni cu drept de vot au de ales între 38 de candidați. Dar cei mai mulți sunt de umplutură, sondajele indică trei favoriți clari pentru turul al doilea din 21 aprilie. Principalul favorit este deocamdată iubitul comic de televiziune Volodimir Zelenskyi. Sondajele îl cotează pe bărbatul de 41 de ani cu 20-30%. Zelenskyi este urmat de actualul președinte Petro Poroșenko și de fosta șefă a guvernului Iulia Timoșenko, ambii cotați cu câte 17% din opțiunile alegătorilor.

Zelenskyi este cunoscut datorită mai multor spectacole satirice și serialului de comedie "Servitorul poporului", în care joacă rolul unui profesor de școală care devine președinte al țării. Al treilea sezon al serialului a fost difuzat cu câteva zile înaintea alegerilor. El se profilează drept o față proaspătă în politica ucraineană și este apreciat mai ales de electoratul tânăr. Poroșenko și Timoșenko sunt dimpotrivă reprezentanți ai vechiului sistem, unul considerat ineficient. În principiu, Zelenskyi profită de noutatea apariției sale și întruchipează așteptările poporului de a găsi un fel de figură salvatoare, care să rezolve multe din problemele cu care se confruntă țara.

Actualul deținător al funcției este foarte nepopular și chiar urât de o parte a populației. Poroșenko, în vârstă de 53 de ani, este contestat dur recent în urma unor dezvăluiri de corupție în industria de armament de stat. Succesele sale de politică externă, de exemplu anularea vizelor pentru ucrainenii care călătoresc în UE, nu au putut depăși dezamăgirea generată de prețurile tot mai mari și de nepotismul din economie.

Iulia Timoșenko, 58 de ani, are cele mai bune șanse din cariera ei politică de a ajunge prima femeie președintă a Ucrainei. Dar ea este o figură extrem de polarizantă, este considerată lipsită de scrupule și obsedată de putere. Principalul ei dezavantaj este faptul că este de peste 20 de ani în politica ucraineană și nu mai are niciun fel de noutate de oferit.

Victoria lui Zelenskyi nu este însă deloc sigură. Potențialul său electoral pare limitat la zonele din estul și sudul țării, vorbitoare de rusă. În plus, criticii îl acuză că ar fi doar o "păpușă" a oligarhului Igor Kolomoiskyi. Cei doi neagă acuzațiile, sunt însă implicați în afaceri comune. Kolomoiskyi poartă un fel de campanie personală împotriva lui Poroșenko, în urma unor conflicte anterioare între ei în sectorul bancar. Până la urmă, și Zelenskyi este o figură polarizantă și este suspectat de simpatii pro-ruse, ceea ce îi sperie pe alegătorii din vestul Ucrainei.

Temele care marchează campania electorală

Poroșenko face apel mai ales la ucrainenii patrioți. El se prezintă drept comandant suprem în războiul împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și le reproșează criticilor săi că ar fi a cincea coloană a Moscovei. El se bazează pe succesele sale de politică externă și militează pentru desprinderea țării de influența Rusiei și ancorarea ei la Occident.

Timoșenko se bazează mai degrabă pe politica internă și promite un nou început. Ea vrea să modifice Constituția țării în favoarea unei democrații parlamentare pure. Ea vrea să puncteze la alegătorii mai săraci, cărora le-a promis reducerea prețurilor la gaz pentru locuințe. Și Timoșenko vrea ca Ucraina să adere la UE și NATO.

Zelenskyi a prezentat un program electoral cu promisiuni vagi, cu tentă populistă. El ar pleda pentru sporirea democrației directe, prin chemarea cetățenilor la referendum. Comediantul nu se sfiește să pună degetul pe rană când vine vorba de corupția ridicată, de salariile și pensiile mici sau de creșterea emigrației populației active.

Cât de mare este pericolul unor falsificări ale alegerilor?

În anii trecuți, alegerile din Ucraina au fost umbrite de acuzații de fraudă electorală și manipulare. În 2004, din cauza unor astfel de acuzații a avut loc "Revoluția portocalie". În ultima vreme, observatorii OSCE au vorbit de alegeri mai corecte, dar acum există din nou multe avertismente cu privire la tentative de manipulare a votului. Într-un raport intermediar al observatorilor OSCE se spune că au fost primite "multe acuzații privind cumpărarea votului în întreaga țară".

În acest context crește importanța așa-numitelor exit-poluri, sondaje la ieșirea de la urne. Cel mai important astfel de sondaj este efectuat de trei institute renumite iar studiul este finanțat printre alții de SUA și UE.

Provocări pentru viitorul șef de stat

Noul șef de stat se va confrunta cu probleme uriașe, pe lângă războiul din regiunea minieră Donbas și necesitatea implicită de modernizare a armatei. Este vorba mai ales de lupta împotriva corupției, care până acum nu a fost exercitată cu toate forțele. Sunt necesare reforme în aproape toate domeniile importante: în justiție, poliție sau sănătate.

Viitorul președinte s-ar putea confrunta din 2020 și cu consecințele opririi tranzitului gazului rusesc prin Ucraina spre Europa. Ar fi un scenariu care ar lovi masiv Ucraina din punct de vedere financiar și care ar lăsa-o fără apărare la tentativele de destabilizare ale Rusiei. Este neclar și felul în care societatea va fi influențată de crearea, la sfârșitul lui 2018, a unei noi biserici ortodoxe ucrainene, independentă de Moscova.

În lunile următoare, noul șef de stat va evita însă reformele mari, pentru a nu comite greșeli imediat la startul mandatului. Pentru că în toamnă au loc alegerile parlamentare și se va forma o nouă coaliție de guvernare. Abia după aceea se va vedea cine are de fapt cel mai greu cuvânt în Ucraina.