Ucraina: Barajul aruncat în aer distruge agricultura

"Oricum nu-mi pot cultiva pământul, fiindcă mi-a fost confiscat de ocupanţi. Dar acum nici apă nu vom mai avea", a declarat pentru DW Vasil R., un fermier ucrainean. În februarie anul trecut au venit ruşii şi ne-au anunţat că ogoarele şi tot inventarul fermei mele se "naţionalizează", a mai povestit el. Din motive de securitate, fermierul a părăsit anul trecut regiunea ocupată de ruşi şi de aceea nu doreşte să-şi vadă numele real publicat în presă, pentru a nu-i pune în pericol pe părinţii săi, care au rămas acasă.

Numeroşi fermieri ucraineni din regiunea Herson, aflată în sudul Ucrainei, au păţit acelaşi lucru. Regiunea este din februarie 2022 ocupată în cea mai mare parte de ruşi, la fel ca şi regiunea învecinată Zaporojie. Mulţi localnici s-au refugiat din calea ocupanţilor în alte zone ale Ucrainei.

Fără apă nu se poate cultiva nimic

La câteva luni de la expropriere, distrugerea barajului de la Kahovka a fost pentru Vasil R. un al doilea şoc. Începând din noaptea din 5 spre 6 iunie, cele 3000 de hectare de teren pe care le cultiva nu mai sunt irigate şi toată cultura ameninţă să se ofilească. A fost o veste cumplită pentru numeroşi fermieri din sudul Ucrainei.

Potrivit Ministerului Agriculturii de la Kiev, afectate sunt aproape 600.000 de hectare de teren din sudul arid al Ucrainei, care fără sistemul de irigaţii alimentat din lacul barajului Kahovka devin neroditoare. Înainte de război se recoltau de acolo până la patru milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase, în valoare de 1,5 miliarde de dolari americani.

Pe lângă fermierii din regiunile Herson şi Zaporojie, şi cei din Crimeea anexată de Rusia îşi pierd perspectivele în urma distrugerii barajului Kahovka. Aceasta fiindcă, potrivit experţilior, canalul din Nordul Crimeei, care aproviziona peninsula cu apă din acelaşi uriaş lac de acumulare, va seca şi el curând.

Sunt afectate mai ales regiunile sub ocupaţie

Din perspectiva economiei ucrainene în ansamblu, veştejirea culturilor de pe suprafeţele menţionate va avea pentru moment efecte foarte limitate. Fiindcă ele se află în marea lor majoritate pe teritorii ocupate de ruşi. Producţia de pe acele suprafeţe nu mai ajunge deja de anul trecut pe piaţa ucraineană, ceea ce a provocat o scumpire substanţială a produselor agricole. Şi preţul legumelor de import a crescut cu 66 la sută.

Regiunea Herson producea înainte de război 12 la sută din totalul recoltei de legume a ţării, deşi suprafaţa agricolă de acolo reprezintă doar doi la sută din total. De la izbucnirea războiului, Ucraina a pierdut 36 la sută din recolta de roşii. "Roşiile din sudul Ucrainei sunt cele mai bune, au un gust deosebit de dulce. Dacă au apă suficientă, se coc foarte bine acolo în sudul însorit", ne-a explicat Iuri Lupenko, expert în cadrul Insititului de Agronomie de la Kiev. Dar acum, fără apă din lacul de acumulare de pe Nipru, fermierii din sudul Ucrainei îşi pierd baza de subzistenţă. Lupenko a mai avertizat că în regiune s-ar putea instala o penurie permanentă de legume.

Veşti proaste în lupta împotriva foametei

Pentru exporturile de cereale ale Ucrainei, distrugerea barajului nu are urmări nemijlocite, fiindcă terenurile respective nu mai au legătură din 2022 cu pieţele internaţionale. Cu toate acestea, orice veste proastă din Ucraina produce fluctuări ale preţurilor, a avertizat Stephan von Cramon-Taubadel, profesor de agronomie la Universitatea Georg-August din Göttingen. "Tensiunea reiese din suma numeroaselor nesiguranţe. Preţurile s-ar putea majora rapid dacă ne parvin noi informaţii", a explicat el.

Imediat după distrugerea barajului Kahovka, preţul cerealelor pe pieţele internaţionale au crescut în medie cu trei procente. Nervozitatea va fi de durată, atât timp cât războiul rus de agresiune continuă, a mai subliniat profesorul de agronomie. Recoltele bune din cele mai importante ţări agricole, între care Rusia, precum şi prognozele pozitive pentru anul în curs le-au asigurat importatorilor, între care numeroase ţări ale sudului global, preţuri relativ scăzute. Dar pe termen lung, lumea nu poate renunţa la o parte din producţia agricolă a Ucrainei, în lupta împotriva foametei.

"Dacă această regiune va avea de suferit tot mai mult pe termen mediu de pe urma pagubelor de război, cum este şi distrugerea barajului, e ca şi cum am fi siliţi să pornim la război împotriva foametei la nivel global, cu o mână legată la spate", a afirmat Stephan von Cramon-Taubadel. El a amintit de asemenea că Rusia pune mereu sub semnul întrebării prelungirea acordului privind cerealele şi implicit exporturile ucrainene, ceea ce produce noi iritări.

Vasil R., fermierul refugiat din regiunea Herson, trăieşte în prezent în vestul Ucrainei. Chiar dacă regiunea sa de baştină ameninţă să devină aridă fără apa din Nipru, el îşi pune toată speranţa în armata ucraineană, implicată într-o contraofensivă pentru alungarea ruşilor din ţară. "Ne vom întoarce şi ne vom pune iarăşi ferma la punct. Va fi dificil, fiindcă vom fi nevoiţi să săpăm puţuri adânci în căutarea apei. Asta ne va lua precis trei până la cinci ani", a spus Vasil. Dar nici prin cap nu-i trece să renunţe.

Fermierii din sudul Ucrainei se confruntă cu o perspectivă sumbră. Mulţi dintre ei s-au văzut nevoiţi să se retragă din calea luptelor şi şi-au suspendat complet producţia, fiindcă nu aveau unde să-şi vândă marfa. Şi logistica va avea de suferit de pe urma distrugerii barajului, fiindcă Niprul nu va mai fi navigabil pe segmentul dinaintea revărsării sale în Marea Neagră.