TVR şi ridicarea în slăvi a Holocaustului

„România: televiziunea publică provoacă indignare cu un colind antisemit” titrează, pe această temă, ediţia online a prestigiosului săptămânal german, Der Spiegel.

Publicaţia evocă emisiunea inaugurală a postului rural al televiziunii publice, TVR 3 şi reproduce textul colindului care, după cum pe bună dreptate constată publicaţia, „ridică indirect în slăvi Holocaustul”. Cântat de ansamblul Dor Transilvan, colindul afirmă nişte monstruozităţi ce pot fi lesne asociate camerelor de gazare şi cuptoarelor de la Auschwitz şi din alte lagăre de concentrare şi de exterminare naziste.

Între „înţelepciunile” cântate cu fervoare mistică de corul cu pricina la televiziunea publică, telespectatorii s-au văzut siliţi să afle că evreul, desemnat cu un apelativ înjositor ar fi, chipurile, „afurisit” şi „numai la corlan (la horn), la fum/ acolo-i…bun,/ Să iasă şfară (fum) în drum”.

Der Spiegel menţionează reacţia ministrului de externe Corlăţean, care a ”condamnat incidentul cu asprime”, cerând „parlamentului şi procuraturii să intervină împotriva celor responsabili”.

Publicaţia germană reproduce şi reacţia oficială a TVR. Decapitata televiziune publică, aflată în momentul transmiterii colindului antisemit sub conducerea lui Claudiu Săftoiu, acum proaspăt demisionat, a crezut că se poate justifica printr-o declaraţie jenantă. Potrivit ei, televiziunea n-ar fi avut răspunderea selecţiei colindelor, ci ar fi transmis doar cântece adunate de „Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Cluj".

În fine, săptămânalul german redă şi poziţia firească a organizaţiei neguvernamentale MCA, care a calificat reacţia TVR de derobare de răspundere ca inacceptabilă şi a depus plângeri atât la preşedinţie cât şi la primul ministru.

Spaţii ample continuă să se consacre şi tragediei prin care trece poporul ucrainean. Opoziţia nu vede posibilităţile unui compromis, titrează Frankufurter Allgemeine Zeitung. Ziarul se face ecoul criticilor ponderate formulate de diplomaţii de la Washington şi Bruxelles la adresa brutalităţii manifestate de aparatul represiv al regimului Ianukovici.

Şi Süddeutsche Zeitung publică pe prima sa pagină o fotografie ilustrând confruntarea dintre protestatarii pro-europeni şi trupele speciale, înarmate cu scuturi şi căşti, trimise pe „Maidan” de regimul de la Kiew. Care, peste capul ucrainienilor, hotărâse recent că locul Ucrainei ar fi alături de Rusia lui Putin şi nu de ţările occidentale din Uniunea Europeană.

Acum „Kievul a avansat UE o ofertă imorală”, titrează cotidianul berlinez Die Welt. Ucraina, afirmă actualii ei lideri, ar fi gata „să semneze Acordul de Asociare cu UE contra sumei de 20 de miliarde”, scrie, nu fără amară ironie ziarul.

Die Welt explică şi ce anume se ascunde în spatele revendicărilor „şmecherului Ianukovici”. E vorba de „refuzul constant al realităţii şi al reformării unei ţări profund corupte şi bolnave” de care se fac vinovaţi toţi preşedinţii care au domnit la Kiev de la Leonid Kucima încoace. Toţi au promis marea cu sarea, primind tot mereu, în schimbul făgăduielii de a reforma, credite, fără ca vreunul să-şi ţină cuvântul, „angajamentele fiind uitate imediat după intrarea în cont a banilor”.

Consecinţa acestei stări de lucruri se poate constata de ani de zile: „Ucraina nu e numai una dintre cele mai sărace ţări din estul Europei, ci se află pe punctul de a da faliment.”

În aceste condiţii „Ianukovici caută febril, de o bună bucată de vreme, donatori de bani destul de neghiobi ca să-i accepte escrocheriile”. Dacă Bruxelles-ul i-ar da „20 de miliarde poate că ar semna totuşi acordul, a afirmat el” mai nou. „Această solicitare e îndrăzneaţă”, relevă textual Die Welt, care compară „obrăznicia preşedintelui ucrainean cu a insului căruia i s-a făcut cadou un Porsche, dar refuză să accepte automobilul de lux până nu i se dăruieşte şi-o vilă”.

Ziarele apusene scot în evidenţă şi eroismul ucrainienilor, care, în centrul capitalei, sfidează gerul năprasnic şi frica de represiune spre a asigura ţării lor şansa integrării europene şi a o izbăvi de modelul „Putin”.

Ouest-France şi Le Monde de la Paris lansează un apel Uniunii Europene, cerându-i să nu-i părăsească la greu pe aceşti oameni. „Speranţele oamenilor (de pe Maidan) corespund integral valorilor europene”, aminteşte ziarul parizian, potrivit căruia „reacţia Europei ar putea fi decisivă” în privinţa materializării „speranţelor demonstranţilor ca Ucraina să devină un stat de drept, să respecte normele democratice şi să respingă modelul şefului statului rus, Putin”.