Turneu dificil în Balcanii de Vest pentru Olaf Scholz | Europa | DW | 10.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Turneu dificil în Balcanii de Vest pentru Olaf Scholz

Cinci ţări în două zile: pe fundalul războiului din Ucraina, cancelarul Olaf Scholz vizitează sud-estul Europei. Situaţia este destul de tensionată, pentru că Serbia şi Kosovo nu par dispuse la compromisuri.

Olaf Scholz cancelar Germania

Cancelarul german Olaf Scholz

Astăzi, vineri (10.06.2022), cancelarul federal Olaf Scholz porneşte într-un turneu de două zile în sud-estul Europei. Sunt planificate opriri la Priştina (Kosovo), Belgrad (Serbia), Skopje (Macedonia de Nord) şi Sofia (Bulgaria), precum şi în nordul Greciei, la Salonic. Tema centrală a discuţiilor va fi apropierea statelor din Balcanii de Vest de UE, după cum a anunţat miercuri purtătoarea de cuvânt adjunctă a guvernului de la Berlin, Christiane Hoffmann. Din punctul de vedere al guvernului german, perspectiva comunitară este importantă nu doar pentru siguranţa regională, ci şi pentru întreaga Uniune Europeană. Aderarea la UE a eşuat până acum nu doar din cauza unor neconcordanţe interne, ci şi a problemelor nesoluţionate din regiune.

Importanţa Balcanilor de Vest în arhitectura de securitate politică va fi vizibilă chiar de la prima escală a cancelarului, la Priştina, capitala Kosovo. Pe 22 iunie se va vota în Bundestag propunerea de prelungire a mandatului trupelor de apărare KFOR, la care participă şi militari germani, care asigură pacea în zonă după sfârşitul războiului din Kosovo, din 1999. Olaf Scholz îi va vizita şi pe soldaţii germani staţionaţi în Kosovo.

KFOR Kosovo

KFOR în Kosovo

Prezenţa militarilor este dorită şi necesară, întrucât mai ales situaţia din nordul ţării este calificată de guvernul federal ca fiind fragilă. Premierul kosovar Albin Kurti, pe care Scholz îl va întâlni la Priştina, a introdus aşa-numitele "măsuri de reciprocitate" în relaţia cu Serbia vecină. Ceea ce înseamnă că Priştina decide măsuri similare cu cele pe care le ia Belgradul în relaţiile bilaterale. Guvernul de la Kosovo a decis astfel, în septembrie 2021, să nu mai recunoască numerele de înmatriculare ale automobilelor din Serbia, pentru că Serbia nu le recunoscuse niciodată pe cele emise în Kosovo. În replică, Serbia a suplimentat consistent prezenţa militară la graniţa cu Kosovo, o "reacţie disproporţionată", după cum a calificat guvernul german decizia.

Berlin Miroslav Lajcak, Albin Kurti şi Aleksandar Vucic

Miroslav Lajcak, Albin Kurti şi Aleksandar Vucic la Berlin

Şi dialogul între Serbia şi Kosovo pentru normalizarea situaţiei, iniţiat de UE în 2011, nu înregistrează deloc progrese. Cancelarul Scholz, care va călători vineri de la Priştina mai departe la Belgrad, a încercat să îi aducă pe reprezentanţii celor două state la masa negocierilor. La începutul lunii mai, el a intermediat o întrunire între Însărcinatul Special al UE Miroslav Lajcak cu premierul din Kosovo Albin Kurti şi cu preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic. În afara unei poze comune din timpul cinei de la Berlin, întrunirea nu a avut alte rezultate notabile.

"Mesaje dificile de la Berlin"

Belgradul estimează că Olaf Scholz va face presiuni pentru ca Serbia să accepte soluţii de compromis. "Tocmai în astfel de timpuri, în care în imediata noastră vecinătate are loc un război brutal, este extrem de important ca aceste două state să îşi rezolve conflictul pas cu pas", a declarat Scholz în timpul conferinţei de presă comune, susţinută cu premierul Kurti pe 4 iunie la Berlin. Important este şi ca Serbia să recunoască independenţa Kosovo.

Urmăriţi videoclipul 02:57

De ce nu condamnă Serbia războiul lui Putin din Ucraina?

Şi Kurti insistă asupra acceptării suveranităţii statale a Kosovo în negocieri: "Recunoaşterea trebuie să fie în centrul şi nu la finalul negocierilor", a spus el în interviul acordat DW. Preşedintele Serbiei Vucic, în schimb, promitea atunci când depunea jurământul pentru al doilea mandat în fruntea statului, pe 31 mai anul acesta, că va reintegra Kosovo în teritoriul statal al Serbiei. Înainte de vizita lui Scholz, Vucic i-a anunţat pe sârbi că vor avea loc discuţii incomode. Într-un interviu acordat televiziunii publice, luni 6 iunie, el a spus că: "Vor veni mesaje dificile de la Berlin, care nu ne vor încânta".

Politica schimbătoare a Serbiei

Printre mesajele dificile se numără şi problema sancţiunilor decise de UE faţă de Rusia. Serbia este singura ţară din Balcanii de Vest care nu s-a alăturat măsurilor decise de europeni. Până acum, cancelarul nu a criticat direct poziţia Serbiei, ci chiar a lăudat faptul că Belgradul a votat în favoarea rezoluţiei ONU prin care se condamnă agresiunea Rusiei. Belgradul a renunţat la sancţiuni, dar susţine politica UE şi îndeplineşte astfel criteriile de politică externă prevăzute pentru candidaţii la aderare, a spus Scholz în timpul vizitei lui Vucic la Berlin, pe 4 mai anul acesta.

Olaf Scholz Aleksandar Vucic Berlin

Olaf Scholz şi Aleksandar Vucic la Berlin, pe 4 mai 2022

Partenerii de coaliţie ai cancelarul transmit însă mesaje mai dure. Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock (Partidul Verzilor) explica la începutul lunii aprilie la Bruxelles: "Cine vrea să devină membru al UE trebuie să susţină sancţiunile decise de UE." O poziţie similară au şi reprezentanţii liberalilor. Parlamentara FDP Renata Alt, care a deţinut şi funcţia de raportor pentru Balcanii de Vest şi care conduce astăzi Comisia pentru Drepturile Omului din Bundestag, i-a solicitat cancelarului să impună condiţii clare pentru Serbia: "Dacă Serbia va continua politica schimbătoare şi se va îndepărta tot mai mult de democraţie, propun să îngheţăm atunci mijloacele financiare şi să luăm în calcul sistarea negocierilor de aderare", explica ea într-o declaraţie acordată DW.

Nu doar conflictul pe marginea relaţiilor cu Kosovo se află pe agenda turneului cancelarului în Balcanii de Vest. La Skopje şi la Sofia, ultimele două opriri, se va discuta despre conflictul dintre Bulgaria şi Macedonia de Nord. Guvernul bulgar blochează apropierea de UE a micului stat vecin.O alternativă la aderarea cu drepturi depline ar putea fi cea de membru asociat, după cum propune parlamentarul conservator Knut Abraham, care cunoaşte situaţia din Balcani: "Trebuie să ne gândim la modele prin care statele să preia deja părţi din legislaţia europeană". Mai ales în privinţa pieţei interne statele candidate şi cele care nu sunt membre ar putea profita de avantajele economice ale UE, înainte de a adera cu drepturi depline.