Turiștii străini caută exoticul în România

Anul 2017 a marcat un record în ceea ce privește numărul turiștilor din România. Conform Institutului Național de Statistică, în România s-au cazat anul trecut peste 12 milioane de turiști, dintre care aproximativ un sfert, 2,75 milioane, au fost turiști străini. O creștere cu 10% față de anul trecut și o dublare față de anul 2000. Comparativ cu alte țări europene este încă un număr modest, însă perspectiva există. Pentru că turiștii caută din ce în ce mai mult experiențele inedite, greu de găsit în alte locuri. Iar ”Grădina Carpaților” (motto-ul brand-ului turistic al României) are ce oferi din acest punct de vedere. Sigur, există și experiențe inedite mai puțin dezirabile.

La Târgul Internațional de Turism de la Berlin, ITB (7-11 martie 2018), la care e prezentă și România, am stat de vorbă cu Răzvan Prunea, managerul agenției Active Holidays din Brașov, specializată pe turismul de aventură. Tracking, observarea urșilor, tururi de mountain bike prin Carpați, călărie și excursiile culturale sunt câteva dintre ofertele care fac România atractivă pentru turiștii străini.

DW: De unde vin cei mai mulți turiști care rezervă pachete de aventură?

Răzvan Prunea: Avem mai mulți turiști străini decât români. Vin de peste tot: din Europa oricum, dar am avut și din Australia, Brazilia, Japonia sau Africa de Sud. Sunt foarte încântați de ceea ce găsesc. Cei mai mulți zboară la București, Cluj sau la Sibiu și mai departe vin cu trenul sau cu mașina închiriată. Cel mai bine se vând, la pachetele de o zi, excursiile la Bran, Râșnov și Peleș. A crescut foarte mult cererea la observarea de animale sălbatice, de urși. Acum cinci sau zece ani nu exista așa ceva. Și oamenii care le cer sunt diferiți. 

Piața turistică este în continuă schimbare, mai ales odată cu apariția companiilor aeriene low cost, cu ofertele multiple pe internet, cu o mobilitate sporită la nivel mondial. Care sunt provocările cu care se confruntă o agenție de turism în România, luând în considerare și neajunsurile binecunoscute, cum ar fi lipsa infrastructurii și serviciile, să le spunem imature în domeniul turismului?

Acum sunt mult mai mulți oameni care călătoresc individual și își doresc alte experiențe față de cei care merg în grupuri organizate. Călătorul e mai individual, mai sigur de țară, se informează pe internet, închiriază mașină, vine, se pot închiria apartamente foarte ușor. Trebuie să ne adaptăm după ei. Produsele trebuie să fie foarte speciale. În ceea ce privește problemele din România, este nevoie de foarte mulți specialiști în turism pe toate ramurile, și la hoteluri, și la restaurante, e nevoie și de ghizi mai mulți. E lipsă de oameni, de forță de muncă. Nu există serviciul care trebuie. Nu e concurență destul de mare, ca să-ți permiți să dai afară și să schimbi personalul. Ești constrâns de lipsa de personal, ca să poată să ruleze oamenii, ca să ofere servicii de calitate. S-ar putea să dureze mai mult până se rezolvă această problemă.

Care e feedback-ul direct pe care îl primiți de la turiștii străini?

Sunt foarte încântați. Unii au așteptări, au citit mai mult sau au aflat de la prieteni și știu la ce să se aștepte. Alții nu au așteptări, dar sunt foate deschiși și încântați de ceea ce găsesc. Vin fără emoții și sunt foarte bucuroși la plecare.

Trebuie să existe și lucruri care îi deranjează. Îi deranjează și pe români destule. 

Unii circulă cu trenul și primul contact nu e prea plăcut. Aspectul gării e cum e, se poate trece peste asta, dar primul impact cu taximetriștii este dezgustător. Prețurile nu sunt care trebuie, serviciile lasă de dorit, parcă ai face tu un serviciu taximetristului, dacă te-ai urcat în mașina lui. Nu ai o metodă să-i reclami. Nu turistul ar trebui să facă reclamația. Ar trebui între noi să ne ocupăm de asta, turistul nu are ce să facă. În rest, cred că sunt destul de mulțumiți. 

Anul trecut, România a înregistrat o creștere turistică, inclusiv la sosirile din străinătate. Cum vedeți evoluția pe piața turismului în viitorul apropiat?

Există creștere în România, dar nu așa de mare, pentru că țara nu are o imagine puternică. Cred că ar trebui cât mai multe agenții, ministerul, asociații, să se implice în promovare deschis, cu toată dăruirea și fără interese ascunse. Durează mult să creezi o imagine. De pildă, dacă aeroportul de la Brașov ar fi terminat, sunt convins că n-am putea să facem față. Numai imaginea nu ajunge. Nu putem să facem față. Vin tot mai mulți asiatici. Vin în toată Europa de Est, nu numai în România. E adevărat că vin pe sistemul vechi de circuite organizate cu autocarul. Ar putea să vină și mai mulți, dar avem puține facilități turistice ca să le oferim servicii. Nu știm să facem față. Sper ca fiecare locație să-și dea seama că trebuie să ofere servicii mai precis și mai clar. Peste noapte nu se va schimba nimic.

Autoare: Lavinia Pitu