Turcia: Facebook, Twitter & Co. au devenit un teren periculos | Global | DW | 09.08.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Turcia: Facebook, Twitter & Co. au devenit un teren periculos

Arestat în Turcia din cauza unei postări pe Facebook. Un german de origine turcă a avut soarta altor câteva mii de turci percepuţi de către autorităţi ca fiind ostili regimului Erdogan.  

Germanul de origine turcă Osman B. a fost reţinut, la sfârşitul lunii iulie, imediat după aterizarea pe aeroportul din Antalya, sub acuzaţia de propagandă teroristă. Bărbatul în vârstă de 36 de ani riscă mai mulţi ani de închisoare. Între altele, Osman B. ar fi distribuit pe Facebook fotografii în care apare şi  Abdullah Öcalan, liderul PKK. Din punctul de vedere al democraţiilor europene, arestarea sa reprezintă o încălcare a libertăţii de exprimare. Pentru mulţi turci este trista realitate în viaţa de zi cu zi. 

Vânătoare pe reţelele de socializare

În Turcia, mii de oameni au fost deja aspru pedepsiţi pentru activitatea lor pe reţelele de socializare. Conform autorităţii pentru combaterea criminalităţii din Turcia, numai în 2018 au fost monitorizate aproximativ 110.000 de conturi de pe platformele de socializare. Peste 7100 de utilizatori au fost arestaţi, 2754 dintre aceştia fiind trimişi la închisoare pentru posesie sau distribuire de materiale cu "conţinut penal". Ministrul turc de Interne, Süleyman Soylu, a anunţat că, în ultimii ani, 20.500 de persoane au fost acuzate în instanţă, din cauza activităţii acestora pe internet.     

Învinuirile pe care justiţia din Turcia le aduce utilizatorilor sunt variate şi aplicate în mod arbitrar: "ofensă adusă preşedintelui", "ofensă la adresa instituţiilor statului", "incitare la rebeliune" sau "propagandă teroristă" în numele mişcării Gülen sau a miliţiilor kurde PKK şi YPG. Cât de uşor se poate ajunge la închisoare sub asemenea acuzaţii a demonstrat cazul unui bărbat din Antalya care, acum câteva luni, a fost arestat numai în baza bănuielii că ar fi insultat regimul AKP. Foarte aspru pedepsite sunt postările online care critică guvernul, partidul AKP sau pe preşedintele Erdogan.   

"Pur arbitrare"

În unele cazuri, chiar preşedintele ţării ia măsuri legale contra celor care îl vorbesc de rău. Conform Ministerului de Justiţie de la Ankara, în perioada 2014-2017, 12.173 de persoane au fost deferite justiţiei pentru ofense aduse preşedintelui. 3221 dintre acestea au fost condamnate la închisoare cu executare.

Hadi Cin, avocat şi aparator al drepturilor omului

Hadi Cin, avocat şi aparator al drepturilor omului

  Avocatul Hadi Cin, totdată un apărător al drepturilor omului, consideră "pur arbitrare" arestările în baza activităţii online. În Codul Penal, susţine el, nu există nicio referire la conduita utilizatorilor sau la conţinutul difuzat pe platformele de socializare. În opinia sa, numărul utilizatorilor anchetaţi este mult mai mare faţă de datele oficiale puse la dispoziţie de către autorităţile turce. Argumentul avocatului Hadi Cin: "În aproape fiecare oraş din Turcia, în cadrul Poliţiei au fost înfiinţate echipe social media, care spionează 24 din 24 de ore activitatea utilizatorilor".     

Foarte cunoscut a devenit cazul economistului Mustafa Sönmez, pe care o remarcă la adresa economiei turce l-a trimis direct în arest pe 14 aprilie, pentru "ofense aduse preşedintelui". Motivul? Într-o postare pe Twitter, Mustafa Sönmez lăsa impresia că economia Turciei ar traversa o criză. Procesul economistului a fost stabilit pe 20 septembrie. "Motivul este că am criticat situaţia economică a ţării", a declarat Sönmez pentru DW.

"Avem nevoie de Europa"

"Apropiaţii lui Erdogan şi cei care îl susţin au voie să distribuie pe reţelele de socializare comentarii sau materiale de orice fel, chiar dacă sunt rasiste, ofensatoare sau conţin ameninţări. O atitudine pacifistă este considerată sprijin acordat organizaţiilor teroriste", afirmă avocatul pentru drepturile omului Hadi Cin. 

Reţelele de socializare au devenit nişte câmpuri minate pentru cetăţenii Turciei, mai spune Hadi Cin, care îşi pune speranţa în Europa. În opinia sa, Uniunea Europeană ar trebui să reacţioneze mai ferm la abuzurile comise în Turcia asupra libertăţii de opinie şi a libertăţii presei. Cetăţenii care suferă din cauza regimului de la Ankara nu beneficiază de suficient ajutor din partea UE, conchide avocatul.