TTIP pe linie moartă

A declanşat proteste în masă în mai multe oraşe europene şi a provocat o mişcare de protest. Parteneriatul transatlantic UE-SUA (TTIP). Iar, la doar câteva zile de la alegerea lui Donald Trump ca şef al Casei Albe, se anunţă o moarte rapidă şi deloc spectaculoasă a controversatului acord. După 14 runde de negocieri purtate pe parcursul a doi ani de zile nu vor mai exista şi altele. Aproximativ în aceşti termeni a explicat comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmström, viitorul parteneriatului ce n-ar reprezenta "principala prioritate pentru noua conducere a SUA".

La o zi după cutremurul care a zguduit mediul politic de la Washington, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirma deja că negocieri nu vor mai exista deloc în următorii doi ani. Oricum, Bruxelles-ul înţelesese în ultima vreme că TTIP devenise simbolul unei politici elitiste străine cetăţenilor. Ca atare, posibilul parteneriat a dus la o rezistenţă masivă din partea europenilor. Se pare că acordul nu va mai putea fi implementat. Alegerea lui Donald Trump care, în timpul campaniei electorale, a manifestat reticenţă faţă de acordurile comerciale condamnă TTP la pieire. Trump a rezolvat problema stângii şi a altor mişcări de protest faţă de TTIP.   

Incertul CETA

În cazul CETA, salvat cu mare dificultate acum scurtă vreme, mulţi dintre adversarii parteneriatului au fost mai puţin împotriva detaliilor, deloc cunoscute, ale acestuia ci s-au orientat după principiul "TTIP sau CETA - tot un drac!" Cel puţin astfel s-a scandat la demonstraţiile din Valonia (Belgia), regiune al cărei Parlament a aprobat acordul cu Canada în ultima clipă.  

Mulţi cetăţeni resping în continuare ideea unui comerţ global liber fiindcă îşi văd ameninţate interesele. Atât în SUA cât şi în Europa oamenii au impresia că parteneriatul transatlantic va duce la dispariţia locurilor de muncă. Astfel că, în cazul CETA, premierului valon Paul Magnette i s-a părut de la sine înţeles să devină avocatul micilor agricultori şi al centrelor industriale mai slabe din regiune. Magnette şi-a revizuit poziţia abia după ce a obţinut asigurări suplimentare privind menţinerea normelor europene în domeniul social şi al apărării mediului. Acum un posibil referendum în Olanda ar putea fi un nou obstacol pentru CETA. Aşadar viitorul acordului cu canadienii este incert.  

TTIP s-a blocat

Negocierile privind TTIP sunt blocate de mult. La runda din luna iulie existau dezacorduri majore privind accesul pe piaţă pentru ofertanţii de servicii, achiziţiile publice ale guvernului american şi protejarea investiţiilor. În privinţa acestui ultim aspect, disponibilitatea de compormis a SUA faţă de controversatele curţi de arbitraj a fost mică. Şi, oricum, era puţin probabil că şi cetăţenii europeni sau parlamentele ţărilor UE şi-ar fi dat acordul asupra acestor tribunale paralele. 

Nici în chestiunea participării firmelor europene la licitaţiile agenţiilor guvernamentale americane nu a existat niciun progres. Firmele europene rămân excluse. Iar ultimele negocieri purtate conţin un alt dezechilbru: în opinia multor europeni, SUA au cerut mai multe concesii şi privilegii privind accesul pe piaţă decât sunt ei înşişi dispuşi să le acorde Uniunii Europene.     

Realizări sigure

Întrebarea este ce se întâmplă cu realizările de până acum. Comisia Europeană încearcă să menţină măcar structura stabilită, de exemplu armonizarea reglementărilor în cazul anumitor sectoare industriale. Acelaşi lucru este valabil şi-n privinţa altor rezultate ale negocierilor privind protecţia muncii şi a mediului. Dacă TTIP va fi readus cândva la viaţă, UE nu vrea să o ia de la zero ci să poată consolida măcar complexele aspecte tehnice negociate până acum.

Dacă noua administraţie americană va renunţa complet la parteneriatul comercial trans-pacific, TPP, Uniunea Europeană întrezăreşte o nouă şansă. Europenii plănuiesc mai multe acorduri individuale cu statele asiatice mici, ca Vietnamul, cu care negocierile au fost deja încheiate. Faţă de aceste acorduri rezistenţa europenilor ar fi mai mică. În plus, acestea se prezintă ca o şansă alternativă pentru economia europeană şi pentru cei care privesc cu îngrijorare acordul cu SUA.

Autor: Barbara Wesel / Claudia Ştefan