Tsunami în lighean și sperietoarea cu „federalizarea” Moldovei | Moldova | DW | 07.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Tsunami în lighean și sperietoarea cu „federalizarea” Moldovei

O nouă reuniune în formatul 5+2, privind reglementarea diferendului transnistrean va avea loc, săptămâna aceasta, la Bratislava. Este prima, de acest fel, după schimbarea puterii în Republica Moldova.

Un proiect „de uz intern”, apărut, în ajun, în spațiul public, agită spiritele la Chișinău, fiind considerat periculos pentru Moldova. Într-o intervenție publică, noul lider al PDM, Pavel Filip, i-a cerut premierului Maia Sandu să explice poziția Guvernului în ceea ce privește documentele ce urmează a fi semnate la Bratislava pe 9 și 10 octombrie. Potrivit lui Filip, proiectul unei declarații, pregătit pentru acea reuniune, prevede „introducerea unui sistem de garanții în dezavantajul Republicii Moldova - se încearcă crearea a două entități de drept distincte într-un stat reunificat și stimularea creării unui sistem juridic paralel supranațional”. Altfel spus – revenirea la o veche inițiativă rusească de federalizare a Moldovei. Temerea este alimentată și de faptul că delegația moldovenească va fi condusă de vicepremierul pentru reintegrare Vasili Șova – exponent al PSRM și persoană de încredere a președintelui pro-rus Igor Dodon, care, la 4 decembrie 2012, propunea un „proiect moldovenesc” de reintegrare a Moldovei prin federalizare.

Acum, după intrarea în coaliție a PSRM cu blocul pro-european ACUM, Dodon susține că este conștient că nici partenerii de coaliție, nici Vestul, nici Estul, nici SUA nu vor accepta un plan de federalizare a Moldovei.

Fără „foc”, nu iese „fum”

Totuși, prin Guvernul de la Chișinău, în ultimele zile a circulat un proiect de declarație care creează panică, fiind exploatat, ca sperietoare, de oponenții actualei guvernări. Vladislav Kulminski, consilierul de politică externă al premierului Maia Sandu, a dat asigurări că temerile sunt neîntemeiate și că „textul care a circulat pe interior a fost respins de Guvern”: Acest așa-numit „proiect de declarație” niciodată nu a fost propus spre semnare la Bratislava și nu va fi semnat la Bratislava, nici nu va fi pus pe masa negociatorilor”, a menționat Kulminski pentru "Europa Liberă". Potrivit lui, cel mai probabil, la Bratislava, va fi semnat „un protocol de nivel tehnic”, nu global, care nu se referă la vreun statut special pentru Transnistria, ci la subiecte discutate în cadrul negocierilor deja de foarte mult timp.

Pe de altă parte, Igor Dodon a declarat recent, într-un interviu pentru ziarul german „Der Spiegel”, că la Președinție există un „concept” de soluționare a problemei transnistrene „prin aprobarea unui statut de autonomie puternică pentru Transnistria”. Vicepremierul pentru reintegrare, Vasili Șova, a confirmat existența acestui „concept”, dar a precizat că este doar „o propunere de lucru” pe care, momentan, nu se poate avansa (având în vedere configurația politică a Parlamentului). Potrivit lui Kulminski, în cadrul actualei coaliții de guvernare, viziunile privind reglementarea problemei transnistrene sunt diametral opuse.

Maia Sandu: Nu vom semna nimic ce contravine interesului național

A venit cu precizări și premierul Maia Sandu. Ea a menționat că, la Bratislava, „Republica Moldova și reprezentanții săi oficiali nu vor semna niciun document care să contravină intereselor naționale ale țării”. Premierul a precizat că a discutat în repetate rânduri despre aceasta și cu Vasili Șova: „O soluție politică este posibilă doar cu condiţia respectării integrităţii teritoriale a Moldovei. Din păcate, acum nu există condiții interne și externe pentru o soluție imediată. Tot ce putem face este să combatem schemele de corupție și de contrabandă prin regiunea transnistreană. Sper că în viitorul apropiat vom semna protocoale cu Ucraina pentru a crește numărul de puncte de control comune la frontieră, a spus Maia Sandu.

Aflată săptămâna trecută la Chișinău, șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini, a declarat că UE va sprijini mereu suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în hotarele ei recunoscute internațional”.

OSCE, gata să se implice tehnic în casarea munițiilor sovietice de la Cobasna

Reuniunea de la Bratislava în problema transnistreană a fost precedată de o vizită la Chișinău a secretarului general al OSCE, Thomas Greminger. El, de asemenea, a exprimat „sprijinul complet al OSCE pentru reglementarea problemei transnistrene în baza suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova”. Potrivit lui, Transnistriei trebuie să i se ofere „un statut special în cadrul Republicii Moldova”: „Sunt convins că, în cursul viitoarei reuniuni în formatul „5+2”, organizată de Președinția slovacă la Bratislava și la conferința programată în Bavaria, părțile vor consolida realizările existente și vor genera noi acorduri în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus la Chișinău Thomas Greminger.

În ceea ce privește disponibilitatea exprimată recent de Rusia de a relua casarea munițiilor sovietice expirate, stocate în depozitele Armatei a 14-a a Rusiei din regiunea transnistreană, Greminger a spus că OSCE are mandatul de a asigura transparența acestui proces și de a coordona asistența financiară și tehnică oferită în acest scop. În acest sens, OSCE este gata să aducă experți internaționali independenți pentru a verifica starea munițiilor de la Cobasna”.

Negocierile în formatul 5+2 (Chișinău și Tiraspol, OSCE, Federația Rusă, Ucraina - plus SUA și UE cu statut de observatori) vor fi găzduite miercuri și joi de președintele OSCE în exercițiu,  ministrul Afacerilor Externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, și de reprezentantul special pentru reglementarea transnistreană Franco Frattini. Potrivit unui comunicat al Misiunii OSCE din Republica Moldova, la întâlnire va fi examinat „stadiul de implementare a măsurilor de consolidare a încrederii convenite în cadrul pachetului „Berlin-plus” și vor fi analizate posibile chestiuni prioritare noi și complementare”.