Trump atacă gazoductul Nord Stream 2 | Global | DW | 11.07.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Trump atacă gazoductul Nord Stream 2

Germania este "controlată total de Rusia", spune Donald Trump, adăugând că Berlinul s-a făcut dependent de gazele naturale rusești. Nu sunt semne bune pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2.

Şantierul de la Lubmin, Germania

Şantierul de la Lubmin, Germania

Nord Stream 2 este un proiect cu finanțare privată și ar trebui să coste aproape zece miliarde de euro. Jumătate din costuri sunt suportate de companiile germane BASF-Wintershall și Uniper, de compania franceză Engie, de OMV din Austria și de compania britanico-olandeză Shell. Cealaltă jumătate este asigurată de gigantul energetic rus Gazprom, cvasi de stat.

La Bruxelles, la reuniunea NATO, cancelara Angela Merkel a respins în mod categoric acuzațiile președintelui american Donald Trump, subliniind că Germania este în măsură a lua "decizii independente".

Însă proiectul nu este criticat numai de liderul de la Casa Albă. Parlamentul European a solicitat înghețarea construcţiei, motivând că UE ar deveni dependentă de un singur furnizor, Rusia, a cărei conducere politică este problematică. Comisia Europeană încearcă - atât din punct de vedere legal, cât și politic - să asigure oportunități de intervenție în exploatarea conductei.

Sancţiuni americane

Infografik Karte Gaspipelines Europa Nord Stream ENG

În timp ce UE discută despre avantajele și dezavantajele cooperării energetice cu Rusia, Statele Unite întreţin o adevărată amenințare la adresa Nord Stream 2. Începând din august 2017, a intrat în vigoare "CAATSA", un pachet de legi care amenință cu sancțiuni toate companiile care fac afaceri cu adversarii Americii, inclusiv cu Rusia.

Un capitol separat al acestor măsuri (secțiunea 232) tratează conductele de gaze. Aşadar, în acest moment, sancțiunile americane atârnă ca o sabie a lui Damocles peste proiectul Nord Stream 2.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a explicat între timp legea privind sancțiunile: "Acordurile de investiții și de finanțare care au fost încheiate înainte de 2 august 2017" nu ar trebui să facă obiectul măsurilor punitive.

În context, purtătorul de cuvânt al grupului Nord Stream 2 AG sugerează că gazoductul este la adăpost de pedepsele americane: "Guvernul Statelor Unite a stabilit orientări din care reiese că proiectul nostru nu ar trebui să fie afectat de eventuale sancţiuni", a declarat Jens D. Müller pentru DW.

Ministerul federal al Economiei este reticent în interpretarea intenţiilor americane. La cerere, o purtătoare de cuvânt a spus: "În prezent încercăm să obținem mai multe informații".

Americanii au propriile interese energetice

Cu prilejul summitului NATO, Donald Trump s-a implicat din nou în această chestiune. Nu este prima oară când preşedintele american pune laolaltă proiectul Nord Stream 2 şi bugetul german de apărare.

În legătură cu proiectul gazoductului, săptămâna trecută, în timpul unui miting din Montana, Trump a spus: „Vor să fie protejaţi de amenințarea Rusiei - și totuși plătesc Rusiei miliarde de dolari, iar noi suntem idioţii care plătesc pentru tot".

Trump consieră că partenerii europeni, cu precădere Germania, obţin un avantaj nedrept, în detrimentul Statelor Unite, pledând de ceva timp în favoarea majorării cheltuielilor militare ale europenilor.

Pe acest fundal a fost luat în vizor proiectul germano-rus.

În opinia unor observatori de piață și a politicienilor, SUA au interese economice masive. Industria energetică americană încearcă să comercializeze gazul natural lichefiat (GNL) în Europa.

„Ne dorim gaz la suprapreţ pentru a face pe placul Statelor Unite? Sau ne dorim o aprovizionare sigură, la prețuri rezonabile? Aceasta este întrebarea esenţială, una pur economică“, a declarat fostul cancelar german Gerhard Schroeder, în decembrie anul trecut an.

Guvernul federal se străduiește să limiteze daunele

Schröder este lobbyist, în timp ce la Nord Stream AG acționează în calitate de președinte al consiliului de supraveghere. Pentru politicieni SPD precum Schröder, cooperarea germano-rusă în sectorul energetic este legată de planurile de dezvoltare a unei noi politici faţă de est.

Vladimir Putin şi Gerhard Schröder în 2017, la Kremlin, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a preşedintelui rus, care a câştigat un nou mandat.

Vladimir Putin şi Gerhard Schröder în 2017, la Kremlin, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a preşedintelui rus, care a câştigat un nou mandat.

Colegul său de partid, membru al Bundestagului și expert în domeniul energiei, Bernd Westphal, afirmă: "Gazul natural lichefiat nu este competitiv pe piața europeană și nu este preferabil din punct de vedere ecologic față de gazul rusesc".

Această evaluare este împărtăşită la scară largă în Germania.

Dar în Europa de Est, în special în Polonia și în cele trei republici baltice, politicienii și experții subliniază și un aspect geopolitic de natură strategică: Nord Stream 2 ar ocoli Ucraina.

Până acum, Ucraina este cea mai importantă țară de tranzit pentru livrările rusești de gaze către Europa de Vest. Ucraina, ţară aflată în criză, care suferă de agresiunea rusească în Donbas și Crimeea, ar fi în pericol să fie şi mai destabilizată, dacă veniturile din gazele naturale ar dispărea.

Nu întâmplător, guvernul federal încearcă să dezamorseze cel puţin acest capitol. La mijlocul săptămânii viitoare, reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Comisiei Europene se vor întâlni la Berlin.

Ei doresc să discute la nivel trilateral rolul pe care sistemul ucrainean de transport al gazelor îl poate juca în viitor, dacă urmează să fie construit Nord Stream 2, rezistența de la Bruxelles, potenţialele sancţiuni impuse de Washington.