Trei aspiranţi la preşedinţia CDU | Germania | DW | 13.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Trei aspiranţi la preşedinţia CDU

Preşedinta CDU, Kramp-Karrenbauer, demisionează. Cancelara Merkel nu va mai candida la viitoarele alegeri. Cine este posibilul ei urmaş? Până acum se pregătesc să intre în competiţie trei bărbaţi. Ce linie reprezintă ei?

Principalul partid de guvernământ din Germania, Uniunea Creştin Democrată (CDU), se confruntă în prezent cu cea mai severă criză din întreaga sa istorie. Annegret Kramp-Karrenbauer, care este de numai 14 luni preşedinta formaţiunii, a anunţat că se retrage din funcţie. Cei doi bărbaţi care au concurat cu ea în toamna anului 2018 la ocuparea acestei importante funcţii nu fac niciun secret din intenţia lor de a candida din nou. Unul este ministrul federal al Sănătăţii, Jens Spahn, care reprezintă filonul naţional conservator tradiţional al formaţiunii, iar celălalt este fostul preşedinte al grupului parlamentar creştin-democrat/creştin-social din Bundestag, Friedrich Merz. Acesta este şi el conservator, preocupat cu precădere de politica economică.

La funcţia de preşedinte al CDU şi implicit de cancelar după încheierea actualei legislaturi aspiră şi premierul landului Renania de Nord-Vestfalia, Armin Laschet, un apropiat de lungă durată al Angelei Merkel. Şi premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Günther, este considerat un posibil pretendent, dar el încă nu a luat poziţie în această chestiune. Un alt posibil candidat la funcţia de cancelar este Markus Söder, premierul landului Bavaria şi preşedinte al formaţiunii conservatoare bavareze Uniunea Creştin Socială (CSU). Desigur, fiind preşedintele CSU, el nu poate candida la preşedinţia CDU.

Până acum nu există femei care să aspire la preşedinţia CDU. Cei trei bărbaţi care au până acum cele mai mari şanse să devină succesorii lui Annegret Kramp-Karrenbauer provin toţi din landul federal Renania de Nord-Vestfalia.

JENS SPAHN

"Este CDU suficient de modernă pentru un cancelar homosexual?", se întreabă un tabloid german, cu referire la Jens Spahn, care este căsătorit din 2017 cu un bărbat.

Dar cine crede că orientarea sexuală a acestui politician în vârstă de 39 de ani se potriveşte mai degrabă cu o viziune liberală asupra lumii se înşală. Spahn reprezintă valori burgheze conservatoare. În materie de politică pentru refugiaţi şi azil, Spahn insistă după anul 2015 pentru o schimbare consecventă a acesteia. El pledează pentru reducerea numărului de refugiaţi care primesc drept de azil în Germania.

În iulie 2017, Spahn a declarat într-un interviu că oamenii care vin "la noi" din spaţiul cultural arab sunt "adesea marcaţi de o morală sexuală închistată, de lipsa egalităţii în drepturi a femeilor, de respingerea evreilor sau homosexualilor". Imigranţii ar trebui, în opinia sa, să înveţe de la zero cum se trăieşte într-o societate deschisă şi liberală, altminteri societatea germană este în pericol să devină "mai antisemită, mai homofobă, bărbaţii să devină mai autoritari şi mai predispuşi spre violenţă". 

De când este Jens Spahn ministru al Sănătăţii, el se prezintă ca un şef de resort harnic. Cu consecvenţă el arată că poate prelua şi sarcini mai înalte. De aceea a şi decis să nu mai facă remarci critice la adresa propriilor săi şefi. El nu mai ia parte nici la dezbateri politice care nu au legătură cu aria sa de responsabilitate.

FRIEDRICH MERZ

Acest jurist specializat în economie este susţinut de politicienii CDU care se ocupă de acest domeniu, dar şi de conservatorii care consideră că direcţia imprimată partidului de Angela Merkel este prea social-liberală şi arbitrară.

La fel ca şi Spahn, Merz este perceput ca un critic înverşunat al politicii lui Merkel faţă de refugiaţi. El ar înăspri cu plăcere legislaţia pentru azil. Cei care îl sprijină speră că, sub conducerea lui Merz, CDU se va întoarce la valorile conservatoare tradiţionale.

Merz, astăzi în vârstă de 64 de ani, a făcut carieră înainte de virajul spre stânga impus formaţiunii creştin-democrate de Angela Merkel. El a fost timp de doi ani preşedintele grupului CDU/CSU din Bundestag, înainte de a fi îndepărtat din funcţie, în 2002, de Angela Merkel. În 2009, Merz a părăsit iritat Bundestagul în favoarea economiei private. În urmă cu câteva săptămâni, acest catolic practicant, căsătorit şi tată a trei copii, a anunţat că renunţă la funcţia sa de şef al Consiliului de Administraţie al filialei germane a Blackrock, cel mai mare administrator de averi din lume, şi că este dispus să se implice iarăşi mai mult în politică.

Merz este un excelent orator iar apariţiile sale în public s-au înmulţit în ultima vreme. El abordează cu plăcere şi teme mari de politică externă, prezentându-se ca un adevărat bărbat de stat. "Mă gândesc noaptea la Germania - 10 teze cu privire la starea naţiunii" s-a intitulat un discurs al său, pe care l-a susţinut la începutul lunii ianuarie la Rottach-Egern, în Bavaria.

În acel discurs Merz a pledat pentru menţinerea unei alianţe strânse cu ţările UE şi cu SUA. "Există în lume parteneri comerciali cum ar fi Repubica Populară China sau Rusia, dar evident că nu împărtăşim cu aceste ţări ideile noastre de libertate de opinie, libertatea presei, libertate religioasă şi tot restul drepturilor civice", a spus Merz. "Dar ar trebui să fim în consonanţă din acest punct de vedere cu ţările Europei şi împărtăşim în continuare aceste fundamente ale constituţiilor noastre - nu din cauza lui Trump, ci în ciuda lui  Trump - cu Statele Unite ale Americii", a subliniat el.

ARMIN LASCHET

Premierul landului Renania de Nord-Vestfalia (NRW) nu a candidat în 2018 la preşedinţia CDU. Probabil şi din dorinţa de a nu diminua şansele lui Annegret Kramp-Karrenbauer, a cărei linie politică este foarte asemănătoare cu a sa. Responsabilul în vârstă de 58 de ani se numără printre apropiaţii Angelei Merkel. În 2015, în toiul crizei refugiaţilor, dar şi după aceea, Laschet i-a luat lui Merkel cu consecvenţă apărarea.

Până în 2010, Laschet a fost ministrul Integrării în guvernul regional al NRW. Promovând o politică liberală de integrare a străinilor, Laschet şi-a atras adversitatea cercurilor conservatoare din CDU, care l-au poreclit, în batjocură, "Armin al turcilor". În repetate rânduri, Laschet a pledat pentru recunoaşterea de către stat a religiei islamice, ceea ce i-ar conferi acesteia un statut juridic asemănător bisericilor creştine şi comunităţilor evreieşti.

Spre deosebire de Jens Spahn şi Friedrich Merz, Laschet este perceput ca un politician cu deschidere nu doar faţă de liberali, împreună cu care guvernează în NRW, ci şi faţă de ecologişti. În politica de securitate, în schimb, el este un adept al liniei dure. Ministrul regional de Interne are din partea lui Laschet mână liberă pentru combaterea clanurilor de crimă organizată. În plus, el a înfiinţat o comisie guvernamentală intitulată "Mai multă securitate pentru NRW".