Tratatul INF a devenit istorie. Ce urmează în continuare? | Global | DW | 02.08.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Tratatul INF a devenit istorie. Ce urmează în continuare?

Sfârşitul Tratatului INF provoacă îngrijorări legate de securitatea Europei. Germania vrea să împiedice o nouă cursă a înarmării, să continue dialogul cu Rusia şi să menţină unitatea NATO. Va reuşi acest dans pe sârmă?

9M729, o rachetă cu rază controversată de acţiune

Raza de acţiune a rachetei ruseşti 9M729 a provocat polemici între SUA şi Rusia

SUA se retrag oficial începând de vineri, 2.08.2019, din Tratatul privind forţele nucleare intermediare - INF. Acest acord de dezarmare nucleară, semnat în 1987 de SUA şi Uniunea Sovietică, şi-ar fi pierdut valabilitatea "din cauza" Washingtonului, după cum a comunicat Ministerul de Externe de la Moscova. Preşedintele SUA, Donald Trump, invocând încălcarea acordului de către Moscova, a denunţat tratatul în luna februarie. Imediat după aceea Rusia a făcut acelaşi lucru. După o fază de expirare treptată cu o durată de şase luni, sfârşitul acordului a intrat acum în vigoare din punct de vedere formal.

Mai mult de trei decenii, Tratatul le-a obligat pe cele două state semnatare să distrugă rachetele staţionate la sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri. A fost pentru prima dată că cele două superputeri au fost de acord să-şi distrugă o întreagă categorie de arme atomice.

Începând din 2014, Tratatul a stat în centrul unui conflict de durată între SUA şi Rusia. Cele două ţări s-au tot acuzat reciproc că încalcă prevederile documentului. Un măr al discordiei au fost rachetele ruseşti de tip 9M729, a căror rază de acţiune este, potrivit Moscovei, de mai puţin de 500 de kilometri. Administraţia de la Washington a văzut altfel lucrurile.

Tratatul INF a fost deosebit de important pentru Germania, unde în anii 70 şi 80 ai secolului trecut au existat ample demonstraţii împotriva staţionării rachetelor atomice pe teritoriul german. Dar în ciuda acelor proteste de masă, în cele din urmă mai bine de 100 de rachete tip Pershing II au fost staţionate în Germania de Vest.

"O veste proastă pentru securitatea Europei"

Potrivit lui Fabrice Pothier, expert în cadrul International Institute for Strategic Studies, fost director al planificării strategice în cadrul NATO, Germania şi Franţa s-au străduit foarte intens în culise, în ultimele şase luni, să salveze acest tratat. Dar fără succes.

Sfârşitul acordului este "o veste foarte proastă pentru securitatea europeană", avertizează Ulrich Kühn, expert în cadrul Institutului pentru Cercetarea Păcii şi Politică de Securitate (IFSH) al Universităţii din Hamburg. "În principiu ne întoarcem la situaţia existentă în anii 1980. Rachete ruseşti sunt îndreptate spre vestul Europei." Probabil că şi vestul va îndrepta "într-un an sau doi" arme spre Rusia, a mai adăugat el.

În rândul statelor NATO, mai ales cele din Europa Centrală şi de Est, cresc îngrijorările legate de o nouă cursă a înarmării. Ministrul de Externe german, Heiko Maas, a declarat în context că ar trebui să reuşească "stabilirea unor reguli noi de dezarmare şi control al armamentului care să împiedice o nouă cursă a înarmării atomice."

Şi Roderich Kiesewetter este convins de această necesitate. Politicianul CDU, membrui al Comisiei de politică externă a Bundestag-ului, nu crede că ar fi suficiente acorduri militare bilaterale între Washington şi partenerii săi europeni. Astfel de acorduri ar putea slăbi coeziunea NATO şi ar fi pe placul Rusiei, a declarat Kiesewetter pentru DW. În opinia sa ”nu ar trebui definitiv să existe un acord bilateral între Polonia şi SUA, fiindcă aceasta ar putea provoca înmulţirea armelor atomice staţionate în Europa."

Diplomaţie şi temeri

În privinţa viitorului, Pothier pledează pentru continuarea eforturilor diplomatice ale Germaniei şi Franţei. Dialogul cu Rusia trebuie cultivat. Guvernele de la Paris şi Berlin "nu pot rămâne pasive fiindcă sunt afectate direct."

Şi Kiesewetter consideră că "stabilirea intensă a încrederii" şi dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia sunt importante. În plus, Rusia ar trebui să nu staţioneze la vest de Urali rachete cu rază medie de acţiune.

În răstimp, experţii avertizează că denunţarea Tratatului INF ar putea periclita şi alte acorduri încheiate între Moscova şi Washington, între care aşa-numitul New Strategic Arms Reduction Treaty, cunoscut şi sub denumirea New START, ceea ce ar submina eforturile globale de dezarmare nucleară.