Tratatul de la Lisabona este în viaţă

Fără criza economică, cea care a năruit miracolul economic irlandez, e posibil ca Irlanda să se fi pronunţat la fel ca anul tecut faţă de Tratatul de la Lisabona. Aşadar, cel puţin din aceste considerente, putem spune că recesiunea s-a produs la timp.

Teama de a pierde sprijinul Bruxelles-ului i-a făcut pe cei mai mulţi să transforme votul negativ într-unul afirmativ. Ca atare, nu a fost vorba de convingere, de euforie proeuropeană, ci doar de speranţa că UE va scoate cumva Irlanda din criză.

Şi într-adevăr Irlanda ar fi împărtăşit, cu mare probabilitate, soarta Islandei dacă nu ar fi făcut parte din Uniunea Europeană, dacă aceasta nu ar fi dat dovadă de solidaritate şi ar fi acordate credite masive Irlandei. Atunci când au votat cu "da", irlandezii nu au făcut-o pentru că susţin prevederile Tratatului de Reformă. Nu, ci din alte considerente, înainte de toate teama faţă de creşterea şomajului.

Premierul Brian Cowen a reuşit cu abilitate să convingă aproape toate partidele de necesitatea susţinerii tratatului, dar se află acum în faţa unor enorme probleme, pe care le va avea de rezolvat. El va trebui să frâneze deficitul bugetar galopant şi să creeze noi locuri de muncă.

Celelalte guverne europene au răsuflat uşurate pentru că prin votul irlandezilor Tratatul de la Lisabona a rămas în viaţă. Ca de altfel şi ţările candidate la aderare din sud-estul Europei. În baza Tratatului de la Lisabona pot spera să fie primite în următorii ani în marea familie europeană. Fără tratat, acest proces ar fi devenit extem de dificil.

Dar mai există o piedică în calea tratatului: preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus. Şi aceasta deşi de acum toate parlamentele, inclusiv cel ceh, au ratificat documentul.

Klaus, un critic înverşuant al Tratatului de Reformă a anunţat că vrea să aştepte mai întâi decizai Curţii Constituţionale. Apoi, dacă forţele conservatoare vor câştiga alegerile care vor avea loc în primăvara anului viitor în Marea Britanie, situaţia ar putea iar să se agraveze.

Conservatorii au propus organizarea şi în Marea Britanie a unui referendum. Ar putea, deisgur, să fie doar tentativa obţinerii de capital politic în campania electorală, căci, ca şi Irlanda, nici Marea Brtianie nu-şi poate permite riscul pierderii sprijinului UE.

Autor: Bernd Riegert/ Medana Weident
Redactor: Ovidiu Suciu