Tratament preferențial în UE pentru refugiații din Ucraina față de cei din alte zone de criză? | Europa | DW | 11.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Tratament preferențial în UE pentru refugiații din Ucraina față de cei din alte zone de criză?

Organizațiile refugiaților critică prioritatea de care ar beneficia în Uniunea Europeană refugiații ucraineni față de cei de alte naționalități.

Refugişi Ucraina gara Koeln

Refugiaţii din Ucraina primiţi la gara din Köln

De la invazia rusă, din 24 februarie, în Europa au fost înregistrați opt milioane de ucraineni aflați în căutare de refugiu și protecție. Uniunea Europeană și-a deschis granițele și le-a oferit adăpost temporar. Mulţi dintre ei s-au stabilit în Polonia - circa 1,4 milioane.

Pe 1 noiembrie, în Germania erau peste 1,02 milioane de persoane alungate din Ucraina de război, conform Registrului Central al Străinilor. Organizații ale refugiaților acuză un dublu standard aplicat în țările europene oamenilor veniți din Ucraina față de cei din alte zone de criză și avertizează asupra unor posibile conflicte.

Afirmație: Refugiații din Ucraina au prioritate

„La reuniunea ministerială dedicată refugiaților, (ministrul de Interne - n.red.) Faeser a ratat ocazia de a schimba politicile față de refugiați. Această politică a refugiaților de două clase și rasismul care se ascunde în spatele ei fac rău Germaniei”, a comentat pe Twitter Kassem Taher Saleh, eurodeputat din partea verzilor ecologiști germani.

Verificare DW: Corect

Pentru a oferi oamenilor din Ucraina protecție fără complicații birocratice, Uniunea Europeană și-a deschis granițele în data de 4 martie. Refugiații din Ucraina pot intra în UE fără viză și nu au nevoie să depună cerere de azil. Printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului li se oferă protecție pe teritoriul Uniunii Europene.

Refugiaţi din Ucraina: Tratament egal şi nu prea?

În Germania, refugiații de război din Ucraina nu au nevoie de viză de ședere pentru 90 de zile, în caz că au intrat înainte de 30 noiembrie 2022. După expirarea perioadei, ei trebuie să obțină un permis de ședere de la autoritatea locală pentru străini. Procedura este în vigoare până la 28 februarie 2023.

În funcție de landul în care sunt rezidenți, refugiații din Ucraina dispun de diverse beneficii sociale. La nivelul întregii Germanii sunt incluși, începând din 1 iunie, în sistemul de asistență socială și primesc permis de muncă, drept de asigurări de sănătate, contribuții sociale, bani de creșterea copilului, credite pentru studii sau un minim garantat la vârsta de pensionare. Pentrucei ce vin cu trenul din Ucraina, călătoria este gratuită iar la folosirea serviciilor feroviare regionale există diverse reduceri.

Tabăra de vară pe timp de război şi poveştile copiilor refugiaţi

Altfel stau lucrurile în cazul refugiaților veniți din alte zone de conflict cum ar fi Siria, Afganistan, Eritreea sau Irak: primesc drept la anumite servicii oferite prin legislația solicitanților de azil, care este mai restrictivă. Permisul de muncă îl obțin după luni sau chiar ani de la solicitare. Abia după ce sunt recunoscuți ca refugiați, le este garantat și accesul la beneficiile sociale.

Organizațiile umanitare i s-au plâns într-o scrisoare ministrului Muncii Hubertus Heil. Iar responsabila federală pentru refugiați și integrare, Reem Alabali-Radovan, a explicat pentru DW că se lucrează la reformarea sistemului: „Aceste inegalități mă preocupă de luni de zile. Încă dinainte de războiul din Ucraina am convenit în coaliția de guvernământ să îmbunătățim cadrul legal pentru toți refugiații. Acestea sunt acum urgențe, pentru a evita o deteriorare a situației”.

Afirmație: Refugiați nonucraineni sunt discriminați

„Activista nigeriană Chizoba a ajutat, în Polonia, sute de refugiați de culoare veniți din Ucraina. În interviurile mele îmi vorbesc despre rasism ca problemă omniprezentă”, a scris pe Twitter reporterul american Jermaine Starr, aflat în Ucraina.

Verificare DW: Neconfirmat

Și BBC a transmis, la începutul valului de refugiați, mărturii ale unor persoane nonalbe despre acte de discriminare. Amnesty International a verificat la fața locului și a ajuns la concluzia că refugiații din Ucraina care nu au pașaport ucrainean, în special persoane de culoare, sunt discriminate atât în Ucraina cât și în statele care îi acceptă. Discuții purtate cu 27 de subiecți cu origini străine au relevat comportament discriminatoriu la îmbarcarea în autobuze și trenuri sau la controalele de la granițe. Unii au reclamat agresiuni verbale sau chiar fizice din partea autorităților sau a voluntarilor din Ucraina. Studenți din Pakistan, Orientul Mijlociu sau Africa au fost deseori obstrucționați să urce în trenurile puse la dispoziție pentru evacuarea din zonele expuse ofensivei rusești.

Germania: Dublu standard pentru refugiați? 

O anchetă a fost efectuată și de agenția ONU pentru refugiați UNHCR și concluziile sunt oarecum diferite. Autoritățile de frontieră din Polonia au oferit ajutor tuturor oamenilor, spune pentru DW purtătorul de cuvânt al Comisariatului ONU pentru Refugiați, Chris Melzer. „Nimănui nu i s-a interzis intrarea; li s-a cerut să aleagă între a părăsi Polonia în 16 zile și a depune o cerere de azil”.

Este adevărat că refugiații fără pașaport ucrainean au fost reținuți mai mult timp la granița cu Polonia. Totuși, a fost vorba exclusiv de oameni care nu aveau acte la ei, astfel că a fost dificil să li se verifice identitatea.

În Germania, refugiații nonucraineni sosiți din Ucraina sunt tratați la fel ca și refugiații ucraineni, în cazul în care avuseseră, acolo, înainte de 24 februarie, statut de refugiați sau autorizare de ședere, și dacă nu se pot întoarce în țara de origine, conform Biroului Federal pentru Migrație. Conform agenției Mediendienst Integration, într-o astfel de situație se află în prezent 34.000 de refugiați de război, dintre care 14.400 au primit deja protecție în virtutea directivei europene dedicate valului de migrație din Ucraina. În schimb, autoritățile germane vor evalua în parte fiecare caz de refugiat care a avut doar permis de ședere temporară în Ucraina, cum se întâmplă cu majoritatea celor aflați acolo la studii. Un regulament tranzitoriu pentru acest grup de resortisanți ai țărilor terțe a expirat pe 31 august. După expirarea termenului, cei afectați pot rămâne legal în Germania pentru încă 90 de zile și pot solicita un permis de ședere.

Așadar, există suspiciuni că unele persoane de culoare ar fi fost supuse unor practici presupus discriminatorii dar nu se poate vorbi despre o discriminare sistemică. Ei sunt, însă, în Germania adesea tratați diferit față de refugiații ucraineni, dacă nu îndeplinesc anumite cerințe.