Transnistria, oficial recunoscută ca zonă ocupată militar de Rusia | Moldova | DW | 16.03.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Transnistria, oficial recunoscută ca zonă ocupată militar de Rusia

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat în unanimitate recunoașterea stării de ocupație a regiunii transnistrene a Republicii Moldova de către Rusia.

Tiraspol, capitala republicii auto-proclamate Transnistria

Tiraspol, capitala republicii auto-proclamate Transnistria

Amendamentul prin care Rusia este recunoscută ca stat agresor a fost propus de către eurodeputatul român Titus Corlățeanu și a fost susținut în unanimitate de 216 europarlamentari. S-a întâmplat aproape concomitent cu votarea (tot unanimă) în senatul SUA a unei rezoluții în care Vladimir Putin este recunoscut drept „criminal de război” și se solicită o anchetă asupra acțiunilor președintelui rus.

Socialiștii pro-ruși au „conectat” sperietorile

La Chișinău, politicienii pro-ruși numesc gestul europarlamentarilor „tentativă de atragere a Moldovei” în războiul dintre Rusia și Ucraina. Ca și oficialii ruși, socialiștii moldoveni se feresc să numească „război” ceea ce se întâmplă în Ucraina. Socialistul Vlad Bătrâncea a accentuat pentru moldoveni că amendamentul nr. 6 din documentul votat de APCE a fost introdus la solicitarea delegației României. 

După ce a amintit că Moldova este stat neutru și că ambele țări (Ucraina și Rusia) participante la ceea ce el numește „conflict” sunt „țări prietene”, Bătrâncea a menționat că amendamentul nr. 6 votat la APCE „este o încercare de a atrage Moldova în acest conflict”: „Acest lucru este absolut inadmisibil. Noi condamnăm apariția acelui amendament propus de colegii noștri din România, care vizează Moldova și Transnistria. Noi suntem stat neutru și noi trebuie să reglementăm problema transnistreană fără jocuri geopolitice”, a menționat deputatul socialist.

Reacție timidă a diplomației moldovene

Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a emis o apreciere timidă a declarației APCE vizând rolul de ocupant al Rusiei în regiunea transnistreană, fără a explica ce anume presupune asta. Potrivit lui, votul de la APCE este „o opinie politică a parlamentarilor care reprezintă Consiliul Europei, adoptată într-o declarație care vizează, mai întâi de toate, situația din Ucraina”. Popescu susține că Republica Moldova „va continua să caute soluții pentru reintegrarea țării prin dialog și negocieri”, dar a precizat că Moldova insistă în continuare asupra retragerii trupelor ruse din stânga Nistrului. „Moldova este un stat neutru. Neutralitatea noastră presupune că nu participăm la acțiuni militare ale altor state”, a ținut să repete șeful diplomației moldovene.

Asta deși, conform unei hotărâri din luna mai 2017 a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care a fost interpretat articolul 11 din Legea Supremă vizând neutralitatea permanentă, „în lumina provocărilor cu care se confruntă statele la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, neutralitatea nu poate fi înțeleasă ca un statut care justifică inacțiunea și neimplicarea, ca o poziție de pasivitate și izolare. Maxima-cheie în sistemul actual de securitate colectivă este solidaritatea cu alții. (...) Interesele statelor pot fi satisfăcute doar prin solidaritate globală, prin cooperare și participare la nivel mondial și regional”. Anterior, Nicu Popescu s-a opus inclusiv alinierii Moldovei la sancțiunile internaționale împotriva Rusiei

Igor Munteanu explică gestul APCE în raport cu regiunea transnistreană

„Prin rezoluția sa de miercuri, 15 martie 2022, APCE recunoaște ocuparea unei părți din teritoriul suveran al Republicii Moldova printr-o agresiune militară (1992), echivalând astfel raioanele din estul țării necontrolate de către autoritățile constituționale cu alte teritorii capturate de către Federația Rusă în rezultatul unor ocupații militare (Osetia de Sud, Abkhazia, Donbas și Crimeea)”, a declarat, pentru DW, fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu. Potrivit lui, este pentru prima dată când APCE declară deschis că Republica Moldova are pe teritoriul său suveran și un ”teritoriu ocupat de Rusia”, ceea ce schimbă radical limbajul folosit de acest forum parlamentar paneuropean față de statutul incert al regiunii transnistrene - un factor de ambiguitate largă pentru Rusia, care nu a ezitat să-l exploateze pentru a-și menține controlul asupra proceselor democratice din Republica Moldova.

Lecțiile acestui vot sunt simple în opinia lui Munteanu:

1. "Constatăm că această Rezoluție a luat prin surprindere delegația Republicii Moldova, cel puțin despre asta vorbește deputatul PSRM, Vlad Bătrâncea, care afirmă că recunoașterea unei ocupații rusești în Transnistria ar redeschide conflictul înghețat, după cum și faptul că delegații PAS nu s-au numărat printre autorii amendamentului respectiv. 

2. Rezoluția vorbește despre o solidaritate fără precedent în lumea democrațiilor contra unui stat agresor, Rusia, care comite în acest moment crime de război pentru care va plăti enorm. Cred că această solidaritate uimitoare ar trebui să transmită guvernării de la Chișinău mesajul că ezitările sale, bâlbâielile legate de relația cu Tiraspolul și oligarhii săi, indolența cu care s-a decis ca Moldova să nu se alinieze sancțiunilor internaționale, nu promite nici un discount din partea agresorului, dacă acesta ar intenționa să ne atace, generând în schimb costuri reputaționale pe care cineva va trebui să le plătească. Cei care cred că s-ar putea camufla sub un guvern de tip Petain (1940-1944) de la Vichy se înșeală amarnic și își derutează proprii cetățeni. Politica curată se face cu mijloace curate. 

3. Rezoluția APCE din 15 martie nu rezolvă niciuna din marile probleme cu care se ciocnește astăzi Republica Moldova în raport cu regimul secesionist, dar clarifică sub aspect politic și de drept internațional o confuzie strategică pe care Chișinăul a tolerat-o ani în șir: faptul că poți rezolva cu pași mici, cedări unilaterale, complicități de conjunctură, statutul unui teritoriu ocupat de Federația Rusă. Plantarea acestei iluzii periculoase este toxică pentru legitimitatea actualei guvernări, iar ambiguitatea deciziilor luate în raport cu această regiune ”ocupată”, este un cal troian, de care se folosește Rusia pentru a-și menține controlul asupra procesului decizional din Moldova prin: GOTR (trupe ilegal staționate), comerț acceptat din numele unor companii și autorități nerecunoscute, tolerarea unor organe de drept și poliție politică ilicite, clientela politică de la Chișinău care-și oferă serviciile în favoarea structurilor controlate de Rusia. 

4. Fragilitatea extremă a Republicii Moldova în contextul invaziei militare din Ucraina nu ține doar de capacitățile militare modeste ale Moldovei, dar mai ales de lipsa unei reziliențe societale, de absența unui leadership care ar inspira dorința cetățenilor liberi de a-și apăra statul, de a-și risca viața și afacerile pentru a da ripostă unui agresor extern. Acesta-i marele test, cum spunea pe timpuri Hanns Morgentau, care face diferența între banii adevărați și banii falși, între autentic și orginal. Și cu toate acestea, Rezoluția APCE din 15 martie este un moment politic magistral, care ar putea servi pe viitor Republicii Moldova ca o pârghie puternică prin care forțele sănătoase ale societății din Moldova vor putea bloca ori contesta sistemic orice tentative de a legitima actualul regim de ocupație străină din stânga Nistrului sub camuflajul unui statut special, construit pe realitățile unui rapt teritorial făcut prin războiul ruso-moldovenesc din anul 1992. Nu război civil ori conflict ori diferend inventat de politicieni, ci război adevărat, foarte asemănător cu agresiunea de astăzi din Ucraina. Iar Ucraina va rezista, fără îndoială", susține ambasadorul Munteanu într-o intervenție exclusivă pentru DW.

Federația Rusă a atacat Republica Moldova în 1992, ocupând teritoriul din stânga Nistrului și orașul Tighina pentru a împiedica unirea cu România. Așa a declarat mai târziu, în cadrul unei vizite la Chișinău, fostul președinte al Dumei de stat a Rusiei, Ghennadii Selezniov. În acel război au murit sute de combatanți și polițiști moldoveni. În anii care au trecut, în spatele trupelor ruse de ocupație, în stânga Nistrului s-a fortificat un regim separatist, care și-a creat propria armată dotată de Rusia cu tehnică și armament.

Vă mai recomandăm